Institutul pentru Politici Publice (IPP) a solicitat Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să nu întreţină neîncrederea în corectitudinea datelor publice despre decontările de reţete compensate. În contextul acuzaţiilor aduse de către producătorii şi distribuitorii de medicamente în ce priveşte publicarea, recent, a unor date eronate referitoare la consumul de medicamente compensate (ceea ce a dus la calculul greşit al taxei de clawback), Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită public Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) să afişeze trimestrial, pe pagina sa de internet, toţi indicatorii incluşi în cadrul formulei privind calculul taxei de clawback, respectiv rezultatul calculului în sine. Recunoscând interesul direct pe care îl au producătorii ce se consideră nedreptăţiţi de calculele pentru aplicarea taxei de clawback (taxa aplicată producătorilor de medicamente pe volumul de vânzări - motivul de dispută asupra corectitudinii datelor colectate de autoritatile publice), IPP consideră că este datoria CNAS să răspundă public, prin prezentarea cifrelor oficiale şi a metodologiei de calcul, acuzaţiilor privind folosirea de date eronate în stabilirea volumului medicamentelor prescrise şi decontate în ultimul an respectiv a sumelor ce vor fi impuse producătorilor pentru comercializarea medicamentelor. Sunt cunoscute, însă, fluctuaţiile decontărilor făcute de CNAS asupra medicamentelor compensate. Conform datelor deţinute de IPP, în România există fluctuaţii semnificative în prescriere şi decontare de la o lună la alta, acestea variind de exemplu:
· pentru anul 2011 valoarea reţetelor compensate a fost între 563.734.835 RON în martie şi 410.109.016 RON în iunie
· pentru anul 2011 numărul reţetelor compensate a fost între 4.426.606 RON în martie şi 2.902.847 RON în august
· pentru anul 2012 valoarea medie a unei reţete compensate a variat în funcţie de judeţ între 79 RON în Harghita şi 234 RON în Bucureşti
Se apreicază că sistemul de sănătate din România, pentru a inspira încredere cetăţenilor cărora li se cere să accepte măsuri importante de reformă în această perioadă, trebuie să dea dovadă de totală transparenţă privind consumul de medicamente din România şi sumele acoperite din reţete compensate în ţară, costurile cu spitalizarea pacienţilor, sumele şi rezultatele programelor de interes naţional şi alte aspecte importante din domeniu. Informaţii despre câţi bani publici se cheltuiesc cu consumul de medicamente, reţete compesate dar şi orice astfel de date de interes public nu trebuie oferite nici preferenţial, nici în urma unor procese în instanţă, aşa cum şi-au anunţat deja producătorii de medicamente intenţiile, ci publicate din oficiu respectiv puse facil la dispoziţia oricăror segmente interesate din spaţiul public.
