După câteva zile de scouting în localitatea montană Vama şi în împrejurimi, cele patru echipe Aristoteles Workshop (AW) şi-au ales subiecte şi personaje fascinante pentru filmele lor documentare, interacţionând cu sirieni şi americani, un urmaş al Meşterului Manole, primari, bunici, preoţi, ghicitoare în cafea, antrenori de fotbal, veterani de război. Acoperind peste 200 de km2, studenţii au umblat prin păduri, cimitire vechi, biserici, pe terenuri de fotbal, în oraşe, s-au pierdut în munţi şi au revenit cu zeci de poveşti posibile. Patru dintre poveşti vor face subiectul filmelor produse anul acesta de Aristoteles Workshop (ediţia a opta), un atelier internaţional de film documentar în care profesionişti ai industriei filmului european îndrumă 12 tineri din Europa Centrală şi de Est în crearea propriului documentar. Aristoteles Workshop 2013 are loc chiar zilele acestea (22 august - 22 septembrie), în satul Vama din Bucovina (judeţul Suceava). Experţii şi tutorii Rafi Pitts, Jeroen Berkvens, John Appel şi Tania Rakhmanova le-au oferit de la început celor patru echipe libertatea de a-şi alege subiectele, fie că era vorba despre o singură persoană, o întreagă comunitate, un loc specific sau un eveniment. Singurul criteriu de care studenţii trebuie să ţină seama este răspunsul la întrebarea-cheie: “Ce vreţi să arătaţi spectatorilor?” Prima săptămână a workshopului introduce studenţii în teoria filmului în general şi în limbajul specific documentarului, simultan cu exerciţii practice. Şi în fiecare an, cineaştii invitaţi prezintă studenţilor filme documentare mai puţin cunoscute sau discutate. Materialele vizionate anul acesta au reuşit să-i surprindă şi să trezească interesul celor 12 participanţi de provenienţe şi vârste diferite. De pildă, mişcările de cameră din Soy Cuba, filmul de propagandă despre revoluţia din Cuba, apărut în 1964 şi complet nebăgat în seamă până în anii 1990, când Coppola şi Scorsese îl descoperă şi se luptă să-l lanseze în America. Contrângerile impuse de Lars Von Trier în Five Obstructions, documentarul experimental în care Jorgen Leth, prietenul şi mentorul lui Trier, îşi reface filmul The Perfect Human în cinci variante, de fiecare dată cu un obstacol diferit. Fiecare tutor şi expert a insistat asupra nevoii de a transmite mai degrabă o emoţie şi un punct de vedere personal, decât fapte obiective şi reci. Ţinând cont de nevoia unui vizual narativ, fiecare echipă a descoperit un nou mod de a înţelege ce anume face ca un subiect să devină “material documentar”. Pentru documentarele de anul acesta cele patru echipe de film s-au hotărât asupra unor subiecte ambiţioase.
Echipa 1. Regizor: Cristi Iftimie (România). Imaginea: Andrei Toth. Montajul: Alexandra Roată. „Alergăm cu camera şi cu boom-ul după un om obişnuit din Vama, şi toată lumea (inclusiv personajul nostru), se miră că îi dăm lui şi nu altcuiva din sat atâta importanţă. De fapt, prin el, sper să le dau importanţă tuturor.” (Cristi Iftimie, regizor).
Deşi este unul dintre cei mai importanţi membri ai clubului de fotbal F.C. Bradul Vama, domnul Nicu nu se poate implica total în pregătirea stadionului pentru meciul de duminică, pentru că a pierdut cheile de la căminul cultural.
Echipa 2. Regizor: Olesya Bortnyak (Ucraina). Imaginea: Norbert Fodor. Montajul: Răzvan Ilinca. „De mai bine de doi ani, conflicul din Siria continuă să crească în intensitate. Dorinţa lui Mohamed, un băiat sirian care trăieşte în satul Vama, de a-şi schimba numele va face ca relaţia, deja rece, pe care o are cu tatăl său, de origine siriană, să devină şi mai fragilă.” (Olesya Bortnyak, regizoare) Este povestea lui Mohamed Tomescu, care încearcă să-şi răspundă la întrebări despre propria identitate. Tatăl lui este sirian, mama, româncă. Divorţaţi. Mohamed vrea să îşi schimbe numele şi să uite de Siria, dar nu ştie cum să-i spună asta tatălui său.
Echipa 3. Regizor: Grzegorz Brzozowski (Polonia). Imaginea: Ioana Turcan. Montajul: Iulia Matei. „Povestea unei case a cărei construcţie a început acum 30 de ani şi nu se ştie când sau dacă va fi terminată vreodată.” (Grzeg Brzozowski, regizor) Viaţa unui cuplu de oameni în vârstă şi a fiului lor; ei caută să încheie construcţia interminabilă a unei case. Încercarea unei femei de a trăi o viaţă normală, în umbra unui vis neterminat.
Echipa 4. Regizor: Anca Păunescu (România). Imaginea: Cristina Haneş. Montajul: Andrej Farba. „Imediat după ce i-am cunoscut, cei doi pensionari texani ne-au cucerit prin exuberanţă şi prin modul în care viaţa lor de cuplu se desfăşoară într-un loc în care timpul are parcă alt ritm.” (Anca Păunescu, regizoare) O zi din viaţa unui cuplu de pensionari americani, retras din tumultul unui oraş texan în bucolicul sat bucovinean, Vama.
Premiul de anul acesta, în valoare de 600 de euro, va fi acordat datorită suţinerii Farmexim. În anii precedenţi, premiul de la finalul workshopului a fost oferit de Institutul Cultural Român (ICR). Centrul workshopului este Casa Călin, din satul bucovinean Vama, unde echipa, studenţii şi tutorii petrec cinci săptămâni în grija gazdelor mai mult decât primitoare şi unde, într-o atmosferă “ca acasă“, au amenajate spaţii de montaj, pentru cursuri, prezentări şi vizionări speciale de film.
(foto: Andrei Ligon Farba)
