Pe 29 iunie, în biserica și calendarul creștin sunt cinstiți și pomeniti doi mari și importanți sfinți ai Creștinismului: Sfinții Petru și Pavel. “Cei doi apostoli sunt sărbătoriți împreună pentru că au murit în aceeași zi, de 29 iunie a anului 67, în timpul prigoanei creștine declanșată de împăratul roman Nero” , se arată pe site-ul www.crestinortodox.ro.
În tradiția populară există însă o sumedenie de tradiții și obiceiuri legate de această sărbătoare și de cei doi sfinți îndrăgiți de popor.
Sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel mai este numită în popor și Sânpetru de vară sau Moșii de vară (Mosii de SânPetru), ea marcând jumătatea verii agrare și începutul secerișului. Este o sărbătoare care trebuie ținută cu drag căci acești sfinți mijlocesc în fața lui Dumnezeu pentru sănătate, pentru protecția împotriva grindinei, pentru sporul casei și pentru bogăția grânelor și a recoltelor.
În tradiția populară românească circulă numeroase legende și credințe legate de acești doi sfinți atât de îndrăgiți, în unele ei chiar căpătând atribute și calități umane. Sfântul Petru, spre exemplu, este descris precum un om din popor, ce poartă haine țărănești obișnuite, lucrează pământul și se îndeletnicește cu pescuitul în timpul său liber. Este însă înzestrat de Dumnezeu cu puteri neobișnuite căci el este patronul ploii, al căldurii și al grindinii. Atunci când plesneste din bici, din acesta sar scântei care se transformă în licurici în momentul în care ating pământul. Acești licurici sunt călăuze pentru cei rătăciți, luminându-le drumul de întoarcere.
În ciuda puterii sale de a stăpâni grindina, Sfântului îi sunt dragi pământenii și le dorește binele. Nu o folosește decât atunci când este mânios pe aceștia că s-au îndepărtat de la credință. De aceea, el fierbe grindina trei zile consecutive pentru a o mărunți astfel încât, atunci când va ajunge pe pământ, să nu producă pagube prea mari. Dacă din întâmplare auziți zgomot și tunete stinse în cer, înainte ca ploaia să se pornească, ascultați-le cu atenție. Este semn că Sfântul Petru s-a apucat de lucru și a pus la fiert piatra pentru grindină. Tot Sfântul Petru este cel care deține cheile Raiului și păzește portile grădinii fericirii veșnice.
Ziua Sfinților Petru și Pavel este ziua în care gospodinele împart bucate alese pentru sufletul celor dragi care au trecut în nefiinâî, pentru ca păcatele lor să fie iertate și să-și găsească liniștea. Speră astfel să îi înduplece pe cei 9 moși, bătrâni care, conform credinței populare, obișnuiau să colinde lumea în lung și-n lat făcând minuni și fapte bune. Femeile duc la biserică mere dulci, mere acre, colivă, colaci, faguri de miere și corcodușe – toate pentru a fi sfințite și date de pomană mai apoi oamenilor săraci.
Se spune că este bine să împarți mere dulci în această zi dacă vrei să fii sănătos tot timpul anului și ai parte de spor în muncă și noroc.
De Moșii de SânPetru se mai împart și ulcele cu apă, vin sau lapte spre a potoli setea celor de pe lumea cealaltă. În anumite zone ale țării gospodinele dau de pomană și farfurii cu bucate gătite, pe marginea cărora se pun buchețele de cireșe. În anumite zone rurale, mamele păstrează o tradiție străveche. Ele obișnuiesc să dăruiască fiicelor lor un talisman “de protecție”, o punguță roșie în interiorul căruia sunt amplasate frunze de pelin și un cățel de usturoi. Pe de altă parte este de datoria fetelor să poarte acest talisman timp de 3 zile. Astfel, vor fi protejate de farmece și de năduful ielelor care vor să le fure norocul și mințile. Există în popor și o superstiție inedită. Se crede că dacă ții post (sau post negru dacă poți) în ajunul sărbătorii și te rogi cu credință celor doi sfinți - Petru și Pavel, ți se va îndeplini o dorință.
În această zi este interzis a se toarce sau, în caz contrar, se crede că se vor întoarce de la morți colacii care au fost împărțiți pentru sufletul lor. De altfel, în perioada postului Sfinților Petru și Pavel se spune că nu este indicat să faci treburi în casa căci vei fi pedepsit de iele. Mărul și fructele sale capătă o importanță aparte în semnificația acestei mari sărbători. În credința populară, dacă merii nu se scutură până în această zi, este semn că Sfântul Petru este milostiv și că grindina nu va cădea peste ogoare. Dacă apartii sexului feminin, este bine de știut că nu este indicat a consuma mere până în această Sărbătoare. Odată însa ce sărbătoarea trece, femeile tinere pot consuma aceste fructe, cele mai în vârstă sau văduve trebuind însă să aștepte până la Sfântul Ilie. În noaptea dinspre sărbătoarea Sfinților Petru și Pavel s-a mai păstrat un obicei. Se crede că dacă te speli pe față cu apa în miez de noapte, atunci când cocoșii cântă, chipul tău va fi frumos și curat tot timpul anului, iar pistruii nu se vor mai înmulți. În cazul în care în această zi cerul este brăzdat de fulgere și tunete în ziua Sărbătorii, se crede că în acel an nucile și alunele vor fi pline de viermi, stricate sau goale pe dinăuntru.
Evită să dormi afară în preajma sărbătorii Sfinților Petru și Pavel căci se crede că spiritele rele umblă libere atunci și îi pedepsesc pe cei pe care îi prind dormind afară.
În această zi se spune că răsare și constelația Găinușei. Tot astăzi, doar astăzi, se spune că privighetorile și cucii se opresc din cântat. Mai mult, de această zi, cucii se transformă în șoimi și rămân în această formă până la sărbătoarea de Buna Vestire.
Mai mult, o vorba din bătrâni ne învață să recunoaștem apariția Sfântului printre noi. Vei ști că Sfântul Petru umblă pe pământ ca în vremurile de odinioară atunci când licuricii își fac simțită prezența, iar cucii tac…
Sărbătoarea Sfântului Petru mai este cunoscută si sub numele de sărbătoarea lupilor căci sfântul este și patronul animalelor sălbatice ale pădurii pe care le hrănește. Pentru a le îmblânzi și a le împiedica să mai atace vitele din sate, se spune că este bine să le lași în pace în această zi, să nu le pui capcane și să nu le omori. (garbo.ro)
