Sfanta Parascheva, cunoscută în popor și ca Sfânta Vineri sau Făcătoarea de Minuni, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Sfânta este cinstită pe data de 14 octombrie și nu puține sunt minunile și vindecările care i-au fost atribuite de-a lungul anilor. În fiecare an, în ziua pomenirii sale, credincioșii din toate zonele țării se duc în pelerinaj la Iași, Catedrala Mitropolitană din Iasi fiind biserica ce îi găzduieste sfintele moaște.
Sfânta Parascheva este percepută în popor ca fiind milostivă și avand un suflet mare și bun. Cuvintele Mântuitorului pe care le-a auzit pe când avea doar 10 ani - "Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-mi urmeze Mie" (Marcu 8, 34) - au fost suficiente pentru ca ea să-și dăruiasca hainele celor săraci și sa aleagă o viață a binelui și a sfințeniei. Se spune că niciunuia dintre cei care i se roagă cu inima curată și credința în Dumnezeu nu îi este refuzat ajutorul. Rugăciunile ei către Dumnezeu îi ocrotesc pe oameni de furtuni, trăsnet, grindină și nenorocirile naturii, dar aduc și alinare în fața necazurilor vieții.
Se crede că vremea în această zi sfântă este un indiciu pentru cum va fi vremea de Sfântul Dumitru (26 octombrie) și în celelalte sărbători ale anului. Totodată, dacă frunzele copacilor se îngălbenesc în preajma acestei sărbători și cad repede – iată un semn pentru rodnicia și belșugul anului care va veni. Dacă nu au fost ploi până în preajma acestei sărbători înseamnă că iarna își va face simțită prezența curând. Mai mult, ziua de 14 octombrie este considerată a fi miezul toamnei, ziua în care vara se îngroapă definitiv și lasa loc vremii schimbătoare de toamnă.
Toată lumea trebuie să cinstească sărbătoarea Sfintei Parascheva cum se cuvine. Nu se lucrează, nu se spală, nu se coase, iar în unele zone rurale bătrânii nu fac nici focul în această zi sfântă. Se spune că daca nu respecți aceste interdicții pe mână îți vor apărea negi sau boli de piele. Bărbații trebuie să asculte și ei de aceste reguli nescrise și sa nu facă treburi în gospodărie ori altfel va fi rău de trăsnet și grindină asupra locuinței respective.
Fetele tinere țin sărbătoarea pentru a se bucura de aceeași cinste și prețuire de care a beneficiat Sfânta Parascheva, copiii – pentru a fi feriți de deochi și nenorociri, femeile, bărbații și bătrânii – pentru fi protejați de Sfântă împotriva necazurilor și a avea parte de sănătate și viață liniștită. Parascheva se îngrijește în mod special de femeile însărcinate. Prin urmare, femeile care vor să aiba parte de o sarcină ușoară și copilul lor să fie ocrotit de Sfântă, trebuie să împartă merinde unor copii sărmani.
În diverse biserici din țară se fac slujbe speciale și se pomenesc și cei trecuți în neființă, cei care au murit fără lumânare sau au fost îngropați fără preot. Se știe că ziua de 14 octombrie este praznic al morților. Gospodinele împart bucate alese celor săraci și năpăstuiți, însă există superstiția în popor conform căreia nu se dau de pomană roade cu cruce, poame negre, nuci sau castraveți. Se împart în schimb lipii, vin sau must nou.
Se crede că, în preajma sărbătorii, sfânta Parascheva se arată în visele celor care o prețuiesc și cred în harul său. Ea alină suferințe și aduce alinare și speranță celor bolnavi sau îi sfătuiește pe cei în necaz. În popor, se spune că ea apare și în visele celor mai puțin credincioși, dojenindu-i pe cei care fac rău.
Sărbătoarea sfintei Parascheva are și anumite influente pastorale. Pastorii țin la această sărbătoare și i-au asociat anumite obiceiuri, previziuni și semnificații proprii. Spre exemplu, dacă în dimineața sărbătorii oile dorm lipite una de cealaltă, păstorii se așteaptă la o iarnă grea, cu ger și nămeți mari. Dacă, în schimb în dimineața sărbătorii oile dorm împrăștiate, păstorii cred că vor avea parte de o iarnă blândă. Cinstirea acestei sărbători se aplică și în cazul lor. Ei trebuie să fie atenți să nu cioplească nimic în această zi. În caz contrar, mieii vor ieși tărcați. (sursa: garbo.ro)
