În ziua de Sfântul Andrei, pe data de 30 noiembrie, conform tradiției se pune grâu la încolțit, în ghivece sau pe diverse farfurioare. Pentru a încolți, grâul trebuie udat bine și acoperit cu un strat subțire de pământ. Este de preferat ca ghiveciul să fie ținut la fereastră, pentru ca grâul proaspăt încolțit să beneficieze de lumină suficientă.
Fiecare membru al familiei își seamănă propriul grâu, iar de Anul Nou se interpretează norocul și sănătatea ce va fi hărăzită fiecăruia în anul ce va urma în funcție de înălțimea și robustețea firelor de grâu.Conform unei alte credințe modul în care s-au dezvoltat firele de grâu arată rodnicia livezilor și câmpurilor din anul ce va veni. Tot în această credință se aduc în casă crenguțe de vișin ce vor înflori până în Crăciun. Tot referitor la legătura dintre grâu și Sfântul Andrei, în unele sate această noapte poartă numele de "Pomana Lupului" sau "Noaptea Lupului". Astfel, copiii aruncă cu făină în toate direcțiile împrejurul casei, astfel fiind încredințați că lupul își va primi pomana și nu le va ataca animalele. Însă tradițiile și obiceiurile legate de această noapte nu se opresc la cele legate de semnificația grâului pus la încolțit.
Obiceiuri de Sfântul Andrei
Data de 30 noiembrie este una din sărbătorile creștine importante, fiind "Sfântul Andrei", apostolul care a creștinizat pentru întâia oară meleagurile țării noastre. Legate de această dată credința populara însiruie multe tradiții, pe lângă cele cu însemnătate religioasă, fiind păstrate și unele desprinse din sărbători mai vechi, precum Dionisiacele Câmpenești ale tracilor sau Saturnaliile Romanilor. De asemenea, între 14 noiembrie și 7 decembrie avea loc Anul Nou Dacic, perioadă în care timpul își reîincepe drumul. Unul din elementele care s-au propagat de pe vremea sărbătorilor romane și tracice sunt cele legate de lupi. Astfel, în ziua de Sfântul Andrei nu se mătură și nu se aruncă nimic afară, pentru că îți vor mânca lupii vitele. De asemenea, se spune că în această noapte lupii se adună și pot să vorbească, însă cel care îi aude riscă să moară. O altă credință este cea a strigoilor, care în noaptea de Sfântul Andrei vor intra în casele oamenilor, dacă nu sunt opriți prin ungerea tocurilor ușilor de la casă și de la șoproane cu usturoi. Însă cel mai des întâlnit obicei în această noapte este cel legat de măritiș și de visele premonitorii. Fetele nemăritate trebuie să își puna la cap 41 de boabe de grâu, iar dacă visează că cineva i le ia, atunci sigur se va mărita. Alte credințe întâlnite în diferite sate: fetele își pun pieptenele sub pernă, fură făină din lada morii și fac placintele cu sare sau pun la încolțit grâu în câte un vas cu pământ. Al cărui grâu va crește mai mare și mai frumos, acela va avea mai mult noroc și mai multă sănătate. Toate acestea sunt obiceiuri fără legătură cu obiceiurile religioase, însă ele se păstrează în inima oamenilor, fiind reluate an la rândul.
Sfântul Andrei - istorie și obiceiuri
Sfântul Andrei este considerat „Primul chemat” dintre apostolii Mântuitorului. Anterior fusese discipolul Sfântului Ioan Botezatorul dar, după botezul Mântuitorului în Iordan și la auzul vorbelor Sfântului Ioan care îl numea „mielul lui Dumnezeu” s-a hotărât să-l urmeze pe Mesia. Sfântul Andrei este foarte important pentru neamul nostru pentru ca el este cel care a adus creștinismul pe teritoriul Dobrogei de astazi. În drumul său de răpândire a credinței celei adevărate și-a îndeplinit misiunea cu răbdare și dăruire înfruntând toate împotrivirile. Viața lui s-a încheiat cu sacrificiul suprem, fiind crucificat cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, care a capatat numele de „Crucea Sfântului Andrei”.
