Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii a lansat rezultatele primului „Studiu privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România”, susţinut de Lundbeck România. Acesta este primul studiu de acest tip realizat în România care a vizat impactul economic asupra sistemului de sănătate şi care a analizat costurile privitoare la consumul dăunător de alcool şi efectele nefaste ale acestuia.
Studiul a început în luna mai 2013 şi s-a încheiat în luna octombrie 2013. Experţii implicaţi în elaborarea acestuia sunt: conf. univ. dr. Florentina Furtunescu (Disciplina de Sănătate Publică şi Management, UMF Carol Davila, Bucureşti), Adriana Galan (Institutul National de Sănătate Publică) şi Cipriana Mihăescu-Pintia (Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar). “Alcoolul constituie în prezent o ameninţare la nivel mondial şi în special la nivel european, fiind al treilea contributor major la mortalitate şi morbiditate. Cea mai mare parte din costurile atribuibile consumului dăunător de alcool sunt evitabile prin măsuri de prevenţie. Studiul de faţă a vizat o analiză concretă, bazată pe tehnici ştiinţifice riguroase, a costurilor consumului de alcool asupra sistemului de sănătate din România. Rezultatele obţinute comportă două direcţii de discuţie: pe de o parte au fost evidenţiate cheltuielile publice anuale ale CNAS pentru episoadele de spitalizare atribuibile consumului dăunător de alcool, iar pe de altă parte s-a constituit un inventar al ”zonelor gri” – servicii de sănătate fie inexistente, fie neevidenţiabile prin sistemul informaţional curent ca fiind asociate consumului dăunător de alcool. Din ambele perspective, studiul este inovator, aducând o contribuţie substanţială la informarea publică. Totodată, rezultatele relevate constituie un suport valid pentru fundamentarea de politici publice şi/sau intervenţii preventive pentru controlul consumului de alcool la nivel naţional.” a afirmat conf. univ. dr. Florentina Furtunescu, coordonatorul studiului. În urma activităţii de cercetare realizate s-au obţinut următoarele rezultate:
S-au identificat 69.904 cazuri externate asociate consumului de alcool (1.6% din totalul spitalizărilor) şi 572.549 zile de spitalizare aferente acestor cazuri în anul 2012; Aproape jumătate dintre cazurile spitalizate (46.3%) au prezentat complicaţii;73,82% au fost cazuri de boli şi tulburări ale sistemului hepatobiliar şi ale pancreasului;22,28% (15.574) au fost tulburări mentale organice atribuibile/induse de consumul de alcool/droguri; Suma totală rambursată de CNAS în 2012 pentru cazurile internate datorită problemelor de sănătate cauzate de consumul dăunător de alcool a fost de 107.487.375,5 RON (aprox 25 mil EUR). Valoarea medie rambursată per pacient internat de 1.537,6 RON (peste media naţională a tarifului pe caz ponderat de 1.444,00 RON). “Deşi alcoolismul este perceput de societate ca un viciu, cercetările moderne au evidenţiat că dependenţa de alcool este o afecţiune cerebrală, o tulburare mintală şi de comportament recunoscută medical şi una dintre cele mai frecvente afecţiuni mintale în Europa. Dependenţa de alcool prezintă o probabilitate crescută de evoluţie progresivă, tulburările asociate consumului de alcool fiind printre primele 10 boli cu impact major la nivel mondial, având consecinţe grave asupra vieţii persoanei dependente de alcool şi a familiei sale. Strategiile terapeutice actuale, abstinenţa şi reducerea consumului dăunător de alcool, oferă specialiştilor în domeniu soluţii de succes pentru tratarea acestui complex de fenomene fiziologice, comportamentale şi cognitive”, a declarat prof. dr. Doina Cosman, şef al Disciplinei de Psihologie Clinică, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” – Cluj-Napoca.
Principalele concluzii formulate de experţii implicaţi în realizarea studiului:
Sistemul de sănătate din România gestionează anual aproximativ 70.000 externări atribuibile alcoolului, care antrenează la rândul lor peste 570.000 zile de spitalizare. Aproape 25 mil. EUR au putut fi evidenţiate ca resurse publice rambursate anual pentru episoade de spitalizare direct atribuibile consumului dăunător de alcool. Suma se bazează pe tarife rambursate şi nu pe costuri reale. Ea reprezintă doar o mică parte din costurile reale atribuibile consumului de alcool, cu toate acestea povara economică asupra sistemului de sănătate este impresionantă. Multiple categorii de costuri considerate relevante pentru costul total nu au putut fi identificate (ex. costuri ale asistentei primare şi ambulatorii, costuri ale asistentei de urgenţă, costuri aferente concediilor medicale sau costurile induse de accidente rutiere care au avut drept cauză consumul de alcool). Există multe tipuri de servicii care ar fi necesare pentru controlul consumului dăunător de alcool la nivel populaţional, dar aceste servicii nu sunt furnizate în prezent nici prin sistemul de asigurări sociale de sănătate, nici prin programe de sănătate (ex. servicii de prevenţie secundară, pentru identificarea precoce a persoanelor cu consum problematic de alcool şi rezolvarea acestor cazuri înainte da apariţia bolilor sau a complicaţiilor asociate consumului de alcool. O mare parte din costurile atribuibile consumului dăunător de alcool sunt evitabile prin măsuri de prevenţie primordială (întărirea capacităţii administrative pentru implementarea legilor şi introducerea de noi prevederi pentru restricţionarea accesului), primară (educaţie pentru sănătate, în special la tineri, conducătorii auto etc) şi secundară (programe de gestionare a renunţării la alcool). Intervenţiile strategice pentru controlul consumului de alcool necesită o abordare coordonată, integrată şi în special multisectorială. Această abordare este în sprijnul principiului fundamental al UE – “Sănătatea în toate politicile” (HiAP). Prin acest studiu, Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii şi-a propus să ofere datele ştiinţifice necesare fundamentării şi iniţierii acţiunilor şi programelor care să crească gradul de conştientizare a impactului consumului dăunător de alcool şi necesitatea intervenţiilor specifice. “Studiul privind impactul economic al consumului dăunător de alcool asupra sistemului de sănătate din România”, nu este prima iniţțiativă de acest gen a asociaţiei, propunându-şi încă odată furnizarea de date ştiinţifice în vederea aprofundării problematicilor în domeniul sănătăţii. “În România, în acest moment, suntem în plin proces de regândire a sistemului de sănătate cu privire la tratamentul dependenţei de alcool. La nivelul sistemului actual de servicii se resimte nevoia unui cadru formal de proceduri de lucru şi de programe de educaţie medicală continuă care să abordeze integrat problematica dependenţei de alcool. De asemenea nivelul de stigmă asociat acestui domeniu continuă să fie la fel de mare atât în rândul medicilor cât şi în rândul populaţiei generale. Prin intermediul cercetării derulate de specialiştii ARPS avem acum o bază formală, fundamentată pe evidenţe ştiinţifice şi de cost, pentru a demara necesarul proces de creare a unor politici şi servicii consolidate în tratamentul dependenţei de alcool în ţara noastră. ALIAT susţine crearea unor programe şi politici publice dedicate tratamentului dependenţei de alcool, precum şi promovarea unui model integrat de servicii de sănătate care adresează această problematică “, a precizat Ioana Tomuş, Director Programe ALIAT.
