Interviu cu Radu Stefan Oprea, ministrul Mediului de Afaceri, Comert si Antreprenoriat
Mediul de afaceri din România şi economia ţării nu sunt afectate de ceea ce se întâmplă pe scena politică, a declarat ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, într-un interviu acordat AGERPRES. În opinia sa, firmele au parte de stabilitate şi predictibilitate în România, drept dovadă fiind creşterea investiţiilor străine cu 24% în primele patru luni ale anului. Să fii antreprenor înseamnă să-ţi asumi riscuri, a completat ministrul. El consideră că oamenii de afaceri au încredere în statul român, însă a admis că există multe lucruri care trebuie îmbunătăţite. Oprea a mai spus, în interviu, că toţi câştigătorii din programul Start-Up Nation 2017 sunt aşteptaţi să-şi ia banii şi să se apuce de treabă. Pentru ediţia din acest an, care va începe în funcţie de cum se vor derula plăţile pentru etapa de anul trecut, Oprea se aşteaptă la un număr dublu de înscrieri.
AGERPRES: Cum arată, în viziunea dumneavoastră, mediul de afaceri din România?
Ştefan-Radu Oprea: Mediul de afaceri din România este un mediu de afaceri viu, care se dezvoltă şi care trebuie sprijinit prin politici publice şi prin programe dedicate, specializate. Avem astăzi un program care se referă la partea de debut, la partea de spirit antreprenorial, vorbesc aici despre Start-Up Nation, prin care încercăm să îmbunătăţim procentajele privindu-i pe cei care doresc să-şi ia destinele în propriile mâini şi care doresc să fie antreprenori. Să fii antreprenor înseamnă să-ţi asumi riscuri. Şi atunci, prin Start-Up Nation - 200.000 de lei alocaţie financiară nerambursabilă pentru 10.000 de proiecte în fiecare an - Guvernul României doreşte să reuşească să trezească acest spirit antreprenorial.
Dar ce se întâmplă apoi cu firmele? Ce se întâmplă cu mediul de afaceri? Pentru că ei au nevoie în continuare de finanţare, au nevoie de un cadru predictibil şi stabil, astfel încât să poată să evolueze dintr-o microîntreprindere într-o întreprindere mică şi apoi într-o întreprindere mijlocie şi, de ce nu?, internaţionalizare şi ieşire pe pieţele externe.
Şi atunci avem programele care se referă la tot ce înseamnă promovarea capacităţilor de a face comerţ, avem 250.000 de lei alocaţie financiară nerambursabilă, cu 10% cofinanţare, sunt programele referitoare la microindustrializare, 450.000 de lei alocaţie financiară nerambursabilă, cu 10% cofinanţare din partea antreprenorului şi, de asemenea, sunt nişte programe la care ţin foarte mult: sprijinirea târgurilor şi expoziţiilor sub pavilion de ţară, vorbim despre brandul de ţară. Consiliul de export şi asociaţiile patronale decid împreună care sunt acele târguri la care România participă şi ministerul finanţează aceste expoziţii. Vrem să creştem calitativ, pentru că numărul deja s-a dublat, bugetul s-a dublat şi el.
Avem totodată şi programul de internaţionalizare, pentru firmele care participă în nume propriu la târguri şi expoziţii internaţionale sub brandurile companiilor. Acest program va fi foarte mult simplificat în prima sau a doua şedinţă de Guvern. Decontarea se va face după certificarea de către directorul sau şeful târgului sau expoziţiei la care participă sau al consilierului economic din zona respectivă.
Vrem ca în toate acţiunile noastre care vizează mediul de afaceri, plăţile să fie făcute la timp. Pentru că atunci când cerem corectitudine, vrem să plătească taxele şi impozitele - 90% dintre ei sunt cei care se conformează voluntar - şi statul român trebuie să fie acelaşi partener credibil, serios, iar plăţile să se facă în acelaşi ritm.
Vreau să dau un mesaj consistent şi solid către mediul de afaceri, acela că nu ne este frică de responsabilitatea funcţiei. Ştiţi că cei din mediul de afaceri ne tot spuneau că inventăm întotdeauna noi, cei din sistem de stat, o hârtie suplimentară care să ne acopere de potenţiale probleme. Lucrurile acestea nu se întâmplă în Ministerul pentru Mediul de Afaceri. Iar al doilea mesaj a fost pentru cei din instituţie, în ideea în care, dacă ne facem treaba cu responsabilitate, nu avem de ce să ne temem.
AGERPRES: Aţi amintit de programul Start-Up Nation. Care este stadiul ediţiei demarate anul trecut şi de ce s-a întârziat atât de mult cu plăţile?
Ştefan-Radu Oprea: Trebuie să vă contrazic: nu s-au întârziat plăţile. Suntem în graficul prognozat. Ultima zi de depunere a cererii de plată este 29 septembrie anul curent, iar ultima dată pentru plăţi este sfârşitul lunii decembrie. Astăzi sunt plătiţi pentru 2.000 de aplicanţi, din cei 8.444 cu care s-a încheiat contracte.
Luna trecută am făcut un experiment, în ideea în care încercăm să schimbăm mentalitatea şi paradigma între stat şi antreprenori. Colegii noştri din minister şi din agenţiile regionale i-au sunat pe toţi ceilalţi care încă nu şi-au depus cererea de plată pentru a-i consilia, pentru a-i îndruma şi pentru a le explica faptul că banii îi aşteaptă în conturile băncilor şi în conturile agenţiilor regionale.
Singurul lucru pe care trebuie să-l facă antreprenorii este pur şi simplu să se ducă la bancă sau la agenţia regională, să depună cererea de plată şi să capete finanţarea, pentru a putea avea afacerea pe care şi-a dorit-o. Astăzi nu mai există coadă de aşteptare. Deci, din punctul meu de vedere Start-Up Nation funcţionează foarte bine.
Mă aştept ca anul acesta să avem o participare mult mai mare. Anul trecut au fost 20.000 de cereri, iar eu cred că, în urma încrederii căpătate de antreprenori, vom avea poate 30.000-40.000 de proiecte depuse. Au fost atinse şi ţintele avute în vedere: vor fi create 21.000 de locuri de muncă, din care 16.000 pe grupul-ţintă, adică al persoanelor care termină şcoala sau al persoanelor cu dizabilităţi.
AGERPRES: Ce au spus cei 6.000 de oameni care au fost sunaţi? De ce n-au venit până acum să-şi ia banii?
Ştefan-Radu Oprea: În primul rând, au fost surprinşi. Nu s-au aşteptat ca un reprezentant al statului să-i sune să-i consilieze, să-i îndrume şi să-i cheme să facem plăţile cât mai repede. Al doilea lucru este că şi-au prognozat aprovizionarea, echipamentele, pe un anumit termen dat de furnizori şi că vor lua legătura cu furnizorii şi se vor strădui să le explice şi lor că au finanţarea gata şi că lucrurile pot să funcţioneze cât mai repede.
AGERPRES: Adică nu se aşteptau să primească banii atât de repede?
Ştefan-Radu Oprea: A fost o surpriză pentru ei, am auzit mai mulţi spunând că nu se aşteptau să primească finanţarea de la statul român în două luni, a fost surprinzător, dar uitaţi că se întâmplă.
AGERPRES: Credeţi că oamenii de afaceri au încredere în statul român?
Ştefan-Radu Oprea: Aşa cum arată astăzi sondajele, da. Însă sunt foarte multe lucruri care trebuie îmbunătăţite. Am încercat un exerciţiu care a funcţionat, adică am adus în aceeaşi sală ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală n.r) şi oamenii de afaceri şi vom continua să facem asta în toate judeţele ţării, împreună cu Ministerul Finanţelor. Trebuie să avem un climat de încredere. Întotdeauna la baza unei afaceri este încrederea, acesta este cuvântul-cheie.
AGERPRES: Când începe Start-Up Nation 2018?
Ştefan-Radu Oprea: Start-Up Nation 2018 va începe imediat ce capacitatea administrativă a noastră şi a băncilor partenere ne-o va permite. De ce spun lucrul acesta? Pentru că astăzi suntem într-un proces accelerat de a procesa cererile de plată şi de a reuşi să facem plăţile imediat. Ne dorim ca lucrul acesta să fie într-un termen foarte scurt şi serviciile pe care le primesc aplicanţii de la Start-Up Nation de la noi, de la băncile partenere să fie într-adevăr de calitate.
Dacă ne-am suprapune cu cele două programe nu ar mai fi fericiţi nici primii, nici cei care aplică acum, de aceea încercăm să comunicăm cât mai bine, să explicăm că ar fi un ajutor şi pentru cei care doresc să înceapă o nouă afacere anul acesta, să-i ajute, să-i sprijine, să-i înţeleagă cei care au aplicat în 2017, să vină cât mai repede la agenţiile regionale şi la băncile partenere şi atunci vom putea să demarăm şi Start-Up Nation 2018 cât mai repede posibil.
AGERPRES: Care sunt principalele probleme pe care le pun pe masă cei din mediul de afaceri şi pe care vă cer să le rezolvaţi?
Ştefan-Radu Oprea: Stabilitatea, predictibilitatea, aceasta este o chestiune care va reieşi din orice discuţie, indiferent de unde provine capitalul. Fie că sunt din Europa, vin din alte zone, fie capital românesc, stabilitatea şi predictibilitatea sunt o necesitate.
Al doilea lucru prezent în discuţii este lipsa forţei de muncă, din ce în ce mai puţină forţă de muncă există în România. Şi aici încercăm împreună cu mediul de afaceri să găsim soluţii. Cred că învăţământul dual poate fi o soluţie. Suntem în contact permanent cu Camera de Comerţ Româno-Germană şi cu altele, acolo unde există exemple de bună practică pe care le-am văzut în deplasări în landurile din est, care s-au confruntat cu această problemă, a depopulării şi a migrării către zonele intens industrializate din vest.
Şi atunci am fost acolo să vedem ce putem face. Învăţământul dual este o soluţie, astăzi şi în Parlament se discută foarte serios. Există şi un grup de lucru la nivelul Guvernului, unde analizăm dacă acest contingent pe care îl avem azi, de 7.000 de lucrători (străini - n.r.), este suficient, este o soluţie mărirea contingentului sau poate o altă soluţie.
Mă refer la românii din afara graniţelor, care nu şi-au făcut un rost acolo, să se întoarcă. Pentru ca problemele pe care le ştim, referitoare la copiii rămaşi în grija bunicilor sau alte probleme, să găsească soluţie.
Apropo de acest lucru, am fost împreună cu Ministerul Românilor de Pretutindeni şi Ministerul Muncii într-o acţiune la Roma, pentru a explica românilor de acolo că avem programe care li se adresează lor. Vorbim de Start-Up Diaspora şi Start-Up Nation: în momentul în care ai venit în România şi ai înfiinţat o firmă.
Cei care au plecat în afara graniţelor sunt cei care şi-au asumat un risc, deci au în ei spiritul antreprenorial, aşa că, să vii după ce ai învăţat şi ai prins o experienţă... De exemplu, ai fost în Italia şi ai învăţat să faci o pizza de calitate, de ce să nu vii să faci o pizzerie în România? Sau ai lucrat în construcţii şi ai învăţat stucco veneziano, poţi să-ţi faci o firmă de finisaje şi să ai un mare succes în România.
Şi atunci mergem către românii care sunt în afara graniţelor, le explicăm faptul că există aceste posibilităţi şi am credinţa că, aşa cum au plecat românii la un moment dat, în marea lor majoritate pentru o viaţă mai bună... Românii se sprijină unul pe celălalt şi, la fel, atunci când vom fi în stare să scriem povestea de succes în România, zvonul se va duce imediat, povestea de succes va căpăta consistenţă, iar ei se vor întoarce acasă.
Însă, de această dată, îşi vor dori mai mult: şi un sistem de sănătate performant, şi un sistem educaţional foarte bun. Cred că rolul statului acesta este, să vină cu servicii sociale foarte bune şi atunci vom avea forţa de muncă ce ne lipseşte acum.
AGERPRES: În acest moment credeţi că există predictibilitatea şi stabilitatea pe care le cer oamenii de afaceri?
Ştefan-Radu Oprea: Din punctul de vedere al investiţiilor străine, care au crescut în primele patru luni cu 24%, da, este un rezultat concret care arată că predictibilitate şi stabilitate există. În Germania am aflat o cifră surprinzătoare, pentru că l-am stârnit pe secretarul de stat din Ministerul Economiei să spună povestea de succes. Venise cu trei-patru probleme, cum se întâmplă de obicei. Eu l-am întrebat: dar celelalte 9.700 de firme germane, de firme româneşti cu capital german, ce putem spune despre ele? Atunci am aflat că au făcut un sondaj în toată Europa de Est şi 88% dintre firmele germane îşi doresc să se dezvolte în continuare în România. Următorul nostru competitor dintre statele din zonă - 83%. Ceea ce arată că România are cel mai prietenos mediu de afaceri pentru firmele cu capital german.
Încă un lucru pe care vreau să-l spun este că, săptămâna acesta, denumită Săptămâna Diplomaţiei Economice, consilierii economici din toată lumea se află la Bucureşti, unde au purtat dialoguri cu mediul de afaceri. Ne dorim ca şi mediul de afaceri să înţeleagă că cei pe care statul îi trimite în străinătate, consilierii economici, sunt acolo pentru mediul de afaceri, să fie cei care îi vor consilia.
Nevoia de a recuceri pieţe unde altădată eram tradiţionali este din ce în ce mai presantă. Este una dintre şansele pe care le avem în a contracara deficitul comercial. UE nu stă degeaba. Una dintre priorităţile pe care le vom avea în vederea preşedinţiei Consiliului UE este "Europa - actor global", adică Europa încheie astăzi acorduri de liber-schimb cu state noi, cu Japonia, cu Singapore. Sunt în negociere cu Noua Zeelandă şi Australia.
Vorbesc aici despre pieţe noi, pe care putem fi prezenţi. Piaţa asiatică se deschide foarte mult. Anul acesta, la Shanghai, în 4 noiembrie va fi primul târg pentru piaţa internă pentru China şi cred că firmele româneşti trebuie să fie prezente la asemenea eveniment. De asemenea, sunt oportunităţile pe care acordul de liber-schimb cu Japonia le va deschide, adică nu vom mai avea taxe vamale, sunt foarte mari.
Dacă acum mergeţi în Azerbaidjan, oricine de acolo vă poate vorbi despre mobila românească. Au crescut cu ea, au încredere în calitatea acestui produs. Trebuie să fim prezenţi în continuare într-o regiune unde suntem cunoscuţi şi suntem apreciaţi.
AGERPRES: Ce faceţi pentru a atrage în România investiţii de mare anvergură?
Ştefan-Radu Oprea: Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat are şi direcţia de atragere a investitorilor români, Invest România, este deja un brand. Sunt project manageri dedicaţi. Suntem prezenţi pe pieţe terţe astfel încât să reuşim să atragem investiţii străine, iar rezultatele se văd: creşterea cu 24% a investiţiilor străine, de care aminteam mai devreme, nu este deloc întâmplătoare. Este vorba despre un efort pe care îl depunem în mod constant aici în minister.
Am avut o misiune economică în Japonia, care din punctul meu de vedere este o mare reuşită. În Osaka, 70 de companii au participat la seminarul nostru, în Tokyo - 160 de companii. De obicei, japonezii dau note de la 1 la 4, iar media prezentărilor pe care le-am avut a fost foarte aproape de 4. Atunci, preşedintele JETRO, asociaţia guvernamentală care promovează investiţiile japoneze în străinătate, văzând rezultatele bune, a spus că în noiembrie vin în România. Îi aşteptăm şi lucrăm deja la această misiune economică.
Am avut o întâlnire cu Ministerul de stat al Economiei din Japonia. De asemenea, am avut întâlnire cu Dieta, cu Parlamentul. Eu sunt şi senator şi atunci am spus că este un pas normal şi firesc de a fi prezenţi şi acolo. Şi diplomaţia parlamentară este o parte care într-adevăr consolidează buna diplomaţie dintre ţări şi până la urmă se văd rezultatele privitoare la investiţiile străine, şi privitoare la comerţul bilateral.
Deci suntem prezenţi, suntem activi, suntem alături de cei care doresc să investească în România pentru că suntem organizaţi ca un punct unic de contact.
Astăzi, când un investitor doreşte să capete nişte informaţii despre România, încă nu a fundamentat o decizie, vine aici în acest minister, în cadrul Invest România, şi capătă absolut toate informaţiile referitoare la forţă de muncă, la posibilităţi de a investi în parcuri industriale sau în proiecte brownfield şi absolut orice lucru care poate să îl ducă să-şi consolideze singura decizie înţeleaptă, spunem noi, singura decizie bună, aceea de a investi în România.
AGERPRES: Şi, în ultimul an, puteţi să daţi exemple de investiţii mari sau de companii care s-au interesat să vină in România sau de domenii?
Ştefan-Radu Oprea: În domenii, în IT într-adevăr sunt foarte multe firme care sunt interesate astăzi pentru că IT-iştii români au ajuns deja un brand. Cred că politicile publice pe care le-am dus în trecut cu acele clase mate-info intensiv astăzi îşi arată rezultatele. De asemenea, industria auto, componente pentru industria auto sunt foarte prezente în România, însă domeniile de activitate sunt diversificate, ceea ce mă bucură pe mine este că am trecut de la investiţiile care foloseau forţa de muncă intensiv la înalta tehnologie. Calitatea investiţiilor pe care le văd în ultima vreme şi a proiectelor este alta. Într-adevăr se fac investiţii în proiecte care aduc foarte multă tehnologie şi atunci tot ceea ce înseamnă şcoală românească, universităţi, ingineri, cei care termină studii economice pot să-şi găsească şi în această zonă o carieră foarte solidă.
În acelaşi timp cred că partea de investitori caută România, pentru că avem avantaje comparative foarte mari şi faptul că într-adevăr, punctele mai puţin bune reuşim să le transformăm în oportunităţi, sunt şi se transformă în oportunităţi inclusiv pentru ei atunci când vorbim de investiţii şi mă refer aici la proiectele importante cele din PPP (parteneriat public-privat n.r), la proiectele majore de investiţii în infrastructură, în spitale regionale, şi pe acestea le promovăm şi pe acestea le-am promovat potenţialilor investitori, fondurilor de investiţii din zona Golfului sau Asia.
AGERPRES: Ce sfaturi i-aţi da unui tânăr care vrea să devină antreprenor ?
Ştefan-Radu Oprea: I-aş da mai mult decât un sfat. I-aş spune să aibă încredere în Start-Up Nation pentru că este o oportunitate de care eu spre exemplu, atunci când am debutat în afaceri, nu am avut parte şi apreciez într-adevăr acest sprijin pe care îl poţi avea la început atunci când îţi este greu, când nimeni nu are încredere în tine, mergi la banca ţi se cer garanţii, mergi la furnizor, de asemenea, îţi spune eşti la început, nu te cunosc, nu prezinţi încredere.
Start-Up Nation îţi dă această şansă, de a fi în afaceri cu un capital consistent, pentru că lipsa de capital este una dintre problemele majore pe care astăzi le au cei din mediul de afaceri şi mă refer în special la cei din IMM, însă mai sunt şi alte programe pe care le desfăşoară astăzi MFP prin Fondul de Garantare şi Contragarantare, IMM Invest şi aici sprijinim partea de garanţii, pentru că efectul de multiplicare este mult mai mare şi este uşor să atragi banii privaţi venind cu garanţii din partea statului român.
Şi recomand, de asemenea, investitorilor şi celor care doresc să intre astăzi în piaţa care se lărgeşte a României. Şi de ce spun lucrul acesta? Pentru că am avut creştere economică 7%. Nu trebuie uitat că o creştere economică de 7% înseamnă într-adevăr şi o mărire a pieţei şi atunci, fiind o piaţă mai mare, îşi vor găsi mai repede rostul. Şi cred că ideea aceasta de sprijinire constantă a mediului de afaceri este cea mai bună cale pe care un tânăr antreprenor poate să o urmeze. Îi aşteptăm în agenţiile regionale, astfel încât să-i consiliem, să le spunem care ar fi cea mai bună variantă pentru ei pentru domeniul de activitate pe care şi-l aleg.
AGERPRES: Credeţi că ce se întâmplă acum în mediul politic, instabilitatea, afectează mediul de afaceri?
Ştefan-Radu Oprea: Să ştiţi că mediul de afaceri şi economia în general creşte nedepinzând extraordinar de mult de ceea ce se întâmplă în mediul politic atâta timp cât avem dorinţa ca ceea ce se întâmplă şi ceea ce se referă la mediul de afaceri să nu îi afecteze în mod direct.
Astăzi avem un grup de simplificare, este condus de doamna premier Viorica Dăncilă, la nivelul Guvernului, astfel încât să simplificăm lucrurile pe care le-am făcut în decursul istoriei noastre când am devenit mult prea complicaţi. Sunt foarte multe legi sau proceduri care sunt mult mai complicate decât ceea ce ne cerea Europa, sau decât ceea ce se întâmplă în alte state membre şi încercăm să simplificăm, încercăm ca acest mediu de afaceri să devină într-adevăr prietenos. Vorbim aici de zona achiziţiilor publice, dar nu numai.
arteneriatul public-privat este mult simplificat astăzi, Legea Prevenirii: prevenire.gov.ro este un site unde antreprenorii îşi pot găsi toate informaţiile la aceste nou concept, această nouă abordare, această nouă paradigmă între stat şi antreprenor.
AGERPRES: Funcţionează deja?
Ştefan-Radu Oprea: Funcţionează deja, acolo putem identifica foarte uşor cele 400 de articole de lege, în care cel care reprezintă statul şi vine în control, trebuie să îndrume, să dea un plan de conformare, şi de abia apoi dacă în 90 de zile nu reuşim să ne conformăm se poate aplica o amendă. Sunt 70 de legi, 400 de articole, este foarte complicat să îţi imaginezi că le poţi ştii pe toate şi atunci site-ul pe care ministerul nostru îl gestionează prevenire.gov.ro este acel instrument util pentru antreprenori astfel încât să ştie exact când trebuie să fie preveniţi, când trebuie să fie îndrumaţi de către organele de control ale statului român.
Dar legea prevenirii trebuie să fie mult mai mult decât atât, trebuie să fie într-adevăr un spirit nou, trebuie să fie o parte de mentalitate care se schimbă în rândul celor care vin în control pentru că, într-adevăr, să previi este mult mai uşor şi cred că acesta este un lucru consistent, un fel în care statul român sprijină mediul de afaceri astăzi în România.
AGERPRES: Puteţi să daţi asigurări mediului de afaceri că până la sfârşitul mandatului nu se vor întâmpla lucruri neprevăzute cu legislaţia fiscală?
Ştefan-Radu Oprea: Ceea ce pot să asigur este că totul se va întâmpla într-un dialog consolidat şi foarte onest cu ei. El este real astăzi. Avem întâlniri cu organizaţiile reprezentative ale mediului de afaceri, Coaliţia pentru Dezvoltarea României astăzi este cred eu cea mai reprezentativă organizaţie, cuprinde deopotrivă capitalul românesc şi capitalul străin, există grupuri de lucru la nivelul Guvernului, eu fac parte din grupul pentru antreprenoriat şi pot să vă dau un exemplu.
Ştiţi că a fost acea prevedere legislativă ca cei care au cifra de afaceri până într-un milion plătesc 1% din cifra de afaceri. Asta însemna un leu pentru stat, 99% pentru ei şi venea să simplifice extraordinar de mult tot calculul, inclusiv relaţia cu ANAF-ul. Intră reprezentantul ANAF-ului în sediul societăţii comerciale, socoteala era extrem de simplă 1%, făceam dovada că am plătit pentru stat şi ne despărţeam prieteni foarte rapid. Şi, mai mult decât atât, energiile creative pe care oricare antreprenor le are astăzi le foloseam înainte de foarte multe ori pentru a spori cheltuielile.
Azi avem posibilitatea să ne gândim într-un singur sens, acela de a mări cât mai mult cifra de afaceri, dar au fost câteva domenii de activitate unde impozitul pe cifra de afaceri nu era cel optim, şi atunci, prin dialog cu mediul de afaceri, astăzi au posibilitatea să opteze, fie impozit pe profit, fie impozit pe cifra de afaceri.
Cred că acesta este felul firesc în care trebui să se desfăşoare lucrurile, să comunicăm foarte bine, să stăm la aceeaşi masă împreună, să chibzuim, de asemenea, împreună şi atunci când hotărâm, să hotărâm astfel încât măsurile să fie bune pentru ambele părţi.
sursa: Agerpres