Boboteaza, celebrată în ziua de 6 ianuarie, este sărbătoarea care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă, precedând sărbătoarea Crăciunului ca importanţă. Ea semnifică botezul lui Iisus Hristos în apa Iordanului şi este sărbătoarea căreia îi sunt asociate o serie de obiceiuri, datini şi tradiţii străvechi, religioase şi păgâne, frumoase prin ineditul lor.
Apa reprezintă un element ce prezintă o simbolistică deosebită în ansamblul acestei sărbători. “Sfinţirea mare a apei” se poate face doar în ziua de 6 ianuarie. Doar sfinţită în această zi de către preot, în cadrul unui ceremonial religios, apa capătă proprietăţi cu adevărat miraculoase şi vindecătoare. Agheasma nu se strică, ci rămâne proaspătă şi “vie” pe tot parcursul anului, este “leac” de orice boală, alungă spiritele rele, purifică şi curăţă sufletul. De asemenea, agheasma se bea cu inima curată şi credinţă, pe nemâncate, în zilele în care se posteste sau este sărbătoare, “la nevoie’ sau în vreme de necaz şi suferinţă. Înainte de Bobotează, preotul umblă din casă în casa binecuvântând oamenii şi sfinţind cu agheasmă locuinţele. Apa sfântă are şi rolul de purificare a spaţiului, de înlăturare a duhurilor rele din locuinţe şi gospodării. În plus, se spune că este păcat mare să arunci sau sa verşi voluntar agheasma, dar şi să o bei după ce ai mâncat.
Pentru mulţi, ajunul Bobotezei reprezintă un prilej de descifrare a destinului în iubire. Fetele tinere care vor să îşi viseze ursitul trebuie să “fure” sau sa ceară preotului un firicel de busuioc sfinţit. Busuiocul este un element vegetativ învestit cu puteri speciale, una dintre plantele cele mai întrebuinţate în descântecele de dragoste şi cele de măritiş. Fata care postesşe, se roagă cu credinţă şi aşaza acest busuioc sub pernă în ajunul Bobotezei are şanse mari să îşi viseze alesul în această noapte.
Un alt obicei legat de măritişul fetelor tinere este cel al consumării unei turte de făină sărate înainte de culcare (dacă visezi că un bărbat îşi va aduce apă pentru a-ţi potoli setea, acel bărbat este ursitul tău), al înnodării pe degetul inelar al unui fir de lână rosu sau al punerii sub perne al unei verighete împrumutate. Totodată, daca te impiedici şi cazi pe gheaţă în ziua de Bobotează este semn sigur că te vei căsători în acel an. În anumite părţi ale ţării, în ziua de Bobotează se practică şi ritualul lumânilor. Într-o farfurie cu apă se lasă să plutească două lumânări, una reprezentând fata şi cealaltă băiatul de care îţi place. În cazul în care lumânările sunt atrase una spre cealaltă şi se întâlnesc, fata îşi va uni destinul cu cel al bărbatului iubit.
Este poate o datină pe care mai puţini o respectă, însă ajunul Bobotezei trebuie “ţinut” cu post, urmând ca în ziua de Bobotează să se servească în mod tradiţional piftie, grâu fiert şi vin roşu. În anumite zone ale ţării, femeile pregătesc piftie pentru ca obrazul să le fie la fel de proaspăt şi îmbietor ca piftia.
Pe meleagurile bucovinene, de Bobotează se merge cu colindul şi se aprinde “focul de Bobotează”. Când flăcările îşi pierd din intensitate, iar focul mocneşte mai potolit, tinerii se veselesc în jurul lui şi sar peste flăcări pentru a se purifica şi a scăpa de păcate. Flăcăii trebuie să ştie că fetele tinere pot fi peţite până în ziua de Bobotează. De asemenea, în popor se crede că lupii pot ataca oamenii doar până în Bobotează. În satele din Braşov s-a păstrat obiceiul de a merge cu “zauritul" (un fel de colind) de Sfantul Ion, pe 7 ianuarie, la acele persoane ce poartă acest nume sfânt.
În anumite zone ale ţării, în aşezările întemeiate pe malul unei ape, în cadrul unei slujbe, preotul aruncă o cruce de lemn în apele îngheţate. Tinerii mai temerari se avântă în apele ca gheaţa pentru a scoate crucea din apă. Se spune că cel care găseşte primul crucea şi o va aduce la suprafaţă va avea parte de un an rodnic şi norocos, iar gestul său nu va fi trecut cu vederea de Dumnezeu în ziua Judecăţii de Apoi. De asemenea, în popor se crede că momentul aruncării crucii în apa este echivalent cu izgonirea dracilor din ape şi fuga lor ruşinoasă, cu coada între picioare, de-a lungul campiilor.
A spăla în această zi este considerat a fi un păcat mare. Dacă speli în această zi se crede că dai drumul “necuraţilor” să intre în apă sau că “spurci” apa. Totodată, nu se dă nimic cu împrumut în această zi. Sub nicio formă nu trebuie să împrumuţi jăratic sau foc din sobă indiferent de cât de apropiată îşi este persoana care îţi cere. În plus, în popor se crede că apele rămân sfinţite până într-un interval de 2-6 săptămâni.
Boboteaza este o sărbătoare însoţită în mod tradiţional de ger şi vânt, considerate ca aducătoare de belşug în bucate. Odată cu ziua Sfântului Ion, însă, când sfântul Ion “botează gerul”, gerul începe şi se mai înmoaie. De asemenea, promoroaca din Ajunul Bobotezii este perceput drept un semn al rodniciei pomului respectiv, dar şi al anului care tocmai a început. (sursa: www.garbo.ro)
