Sfântul Mare Mucenic Gheorghe Purtătorul de Biruință (Sângiorz) se sărbătorește în data de 23 aprilie a fiecărui an.
Sfântul Gheorghe a fost patronul militar al Moldovei medievale. Conducător în oastea romană, el a salvat-o pe fata conducătorului din Lida din ghearele dragonului, fiind venerat în toată lumea creștină. Imaginea sa fiind asociată cu vitejia și credința până la sacrificiul suprem.
Sfântul Gheorghe se bucură de mare cinstire în rândul credincioșilor. Sfântul Gheorghe a trăit în vremea împăratului Diocletian, împărat care a pornit prigoana împotriva creștinilor, promițând daruri și cinstiri împărătești acelora care își vor întoarce fața de la Iisus. Declarându-se creștin, Sfântul Gheorghe a fost supus la chinuri cumplite. El a fost împuns cu sulița, dar vârful acesteia s-a rupt, apoi a fost tras pe roată, dar se spune că atunci a rămas nevătămat. Chinurile au continuat și a fost bătut și încălțat cu cizme de fier și pus să alerge cu ele în picioare și la multe altele. Printre acestea a fost și aceea de a învia un mort, lucru pe care Sfântul Gheorghe se spune că l-ar fi făcut. După toate acestea se spune că mulți dintre oamenii care au văzut toate astea s-au convertit la credință, slăvindu-L pe Iisus Hristos, printre aceștia fiind însuși împărăteasa Alexandra, soția lui Diocletian. Văzând toate astea împăratul a dat ordin să i se taie capul Sfântului Gheorghe, aceasta săvârșindu-se în ziua de 23 aprilie. Dar și după moarte, se spune că Sfântul a continuat și continua a face minuni.
Sărbătoarea Sfântului Gheorghe este considerată și ca data care anunță începutul verii pastorale, tot așa după cum cea a Sfântului Dumitru (26 octombrie) marchează încheierea ei.
Iată câteva tradiții, obiceiuri și supersitii legate de Sfântul Gheorghe:
- Noaptea dintre 22 și 23 aprilie este numită noaptea Manicatoarei, despre care se spune că este sora Sfântului Gheorghe, și este considerată ca o noapte de temut.
- Se spune că este bine să stai în casă în această noapte deoarece acum ies sufletele strigoilor vii, cei cărora le ies noaptea sufletele și bântuie prin sate, călăresc pe cozi de mătură și pricinuiesc necazuri.
- Superstiția spune că este bine să se pună ghimpe, mărăcine sau crengi de măces la ușa grajdului pentru ca să se înțepe strigoii când vin să ia mâna vitelor.
- Holdele trebuie înconjurate de o femeie „cu rânduieli” (aflată la perioada ciclului) pentru a speria strigoii veniți să ia mana grâului.
- Dacă înainte de Sfântul Gheorghe prinzi un șarpe, îi tai capul, apoi îl porți la pălărie sau basma și, dacă te duci în capul satului când ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii călare pe animale.
- Există superstiția ca, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post, tot anul laptele vacilor și oilor va fi slab.
- În această zi se serbează Mosii de Sfântul Gheorghe și este bine ca la ferestre și uși să se pună ramuri de salcie.
- La biserici în această zi se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuștean, pentru a păstra sănătatea oamenilor și animalelor pe tot timpul anului și pentru a-i feri de rele.
- În unele regiuni fetele sunt stropite cu apă proaspătă de fântână la fel ca și obiceiul de Paște când fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul având semnificație dublă, de substanță purificatoare și element favorabil fecundării.
- Se mai spune că de Sf. Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri și cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi.
- Această zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste.
- În ajunul zilei de San-George, fetele de măritat credeau că își pot vedea ursitul dacă priveau, în această noapte, într-o cofă plină cu apă.
- În dimineața zilei de 23 aprilie tot ele, fetele, puneau în mijlocul drumului brazde verzi, împodobite cu coronițe, pentru a observa, pe furiș, care fecior va călca peste ele. Dacă flăcăii ce le erau dragi nu călcau pe coronițe, fetele credeau că în acel an se vor căsători. Brazdele și coronițele erau păstrate peste an, pentru a fi folosite ca remediu în ameliorarea diferitelor boli sau pentru a se face cu ele farmece de dragoste.
- În această zi fetele mai obișnuiau să semene usturoi, pe care-l păstrau până în anul viitor. Mâncând usturoiul semănat cu un an înainte, ele credeau că vor fi înzestrate cu toate virtuțile și că se vor căsători în cel mai scurt timp.
- În zori de zi, înainte de a se scutura roua, fetele mergeau pe furiș în pădure, în locuri ferite și îndepărtate, pentru a culege ciuperci – mătrăgună, pe care le aduceau acasa și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Mătrăguna recoltată acum era păstrată peste an pentru a fi folosită la vindecarea unor boli sau la practicarea vrăjilor de măritiș pentru fetele urâte sau bătrâne, a vrăjilor pentru îmbogățire și câștigare a faimei sau a celor de înmulțire a laptelui la vaci. Mătraguna putea să provoace și nenorocire, sărăcie, urâtenie, nebunie sau moarte, în funcție de modul cum era folosită, de riturile sau vrăjile în care era uzitată sau în funcție de actul care-i declanșa puterea.
- La fel și băieții, în dimineața zilei de Sfântul Gheorghe, pleacă la cules de “iarba fiarelor”, considerată o plantă miraculoasă, ce putea să sfărâme lacătele și lanțurile sau putea să le confere lor, flăcăilor, proprietăți miraculoase.
- Nimeni nu avea voie să doarmă în această zi deoarece se credea că acel care încalcă interdicția avea să fie somnoros întregul an.
- În zona Bucovinei există obiceiul urzicatului. În această zi tinerii se atingeau pe mâini și pe picioare cu tulpini de urzicp astfel crezând că vor deveni mai ageri, mai harnici, mai sănătoși și vor aveam mai multă putere de muncă.
- În ziua de Sfântul Gheorghe încă se mai obișnuieste a se împodobi stâlpii de la poarta casei ramuri verzi de salcie înmugurită pentru ca să fie apărați de boli și pagubă
- Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoiește.
- Gospodarii dau foc gunoaielor și vechiturilor din gospodării. Cenușa de la acest foc se amestecă foarte bine cu untura cu care se ung ușile și ferestrele grajdurilor pentru a-i împiedica pe strigoii care intră la animale în această noapte să le fure mana.
- Bărbații nu ies în această zi în sat cu capul descoperit pentru că ar putea fi prinși de “strigoaie”, fermecați și transformați în cai.
- Superstiția spune că dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută luată dis de dimineață din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vraja din casa lor.
- Fetele care vor să fie iubite seamănă busuioc în zorii zilei. Apoi udă semințele cu apă adusă într-un vas nou, de la izvor. Când busuiocul este înflorit fetele se duc la horă purtând acest simbol al iubirii în par.
