Astazi, 15 august, în calendarul creștin este celebrată o sărbătoare importantă, Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Este sărbătoarea în care Maica Domnului a “adormit” și s-a ridicat cu trupul și sufletul la cer, sărbătoare cunoscută în popor și sub denumirea de Santamaria, Sfânta Maria Mare sau Uspenia.
În centrul sărbătorii se află figura feminină a Maicii Domnului, “cea mai cinstită decât heruvimii și mai mărită decât serafimii”, considerată a fi îndeosebi protectoarea persoanelor de sex feminin și grabnic ajutătoare lor. Sfânta Maria Mare este o sărbătoare pe care oamenii o țin cu sufletul pentru sănătate și vindecarea de boli și suferințe trupești, pentru binele casei și al familiei, pentru căsătorie în cazul femeilor tinere, pentru naștere ușoară în cazul femeilor care urmează să devină mame. De Sfânta Maria Mare, fetele nemăritate, care doresc să își găseasca ursitul, trebuie să poarte în sân de-a lungul întregii zile un fir de năprasnic (ferigă în unele zone) și să se roage la icoana Maicii Domnului ținând candela aprinsă. Se spune că năprasnicul are puterea de a aduce dragostea fetei care îl poartă de Sfânta Maria Mare, această plantă a dragostei atrăgând totodată pețitori în jurul fetei respective. Năprasnicul este o planta ce crește în păduri, în locuri uitate de lume și știute doar de bătrânii satului. El capătă valențe și puteri magice în această zi. Înțelepții satului sunt cei care, conform tradiției, trebuie să împartă flori de năprasnic tinerelor fete pentru a le ajuta să își găsească un bun creștin ca soț. În unele zone, năprasnicul, dar și plantele culese, se așază la icoana Maicii Domnului, devenind astfel bune de leac și de vindecare. Mai mult, în anumite zone ale țării, în apa de scăldătoare se adaugă flori din planta cunoscută sub numele de ‘palma Maicii Domnului’. Este o plantă sfântă și se spune că cei care se vor scălda în apa acestor flori vor avea un trup curat și frumos, ferit de boli, și își vor întâlni alesul mai repede. În unele zone ale țării, gospodarii care au în familia lor fete de măritat au datoria de a spăla icoana Maicii Domnului cu apă și flori de busuioc. Gestul este considerat a fi pe placul Maicii Domnului, considerându-se că aduce asupra fetei nemăritate din casa respectivă binecuvântarea Maicii Domnului. Maica Domnului îi va da o soartă bună în dragoste și un flăcău iubitor, pe placul fetei.
"Interzisul" sau "ceea ce nu se cade" de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului
Pe de altă parte, cu ocazia marilor sărbători, în tradiţia populară românească s-a împământenit şi o cultură a interzisului. Nu face excepţie nici sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Este total interzis de Sfânta Maria Mare ca fetele să îşi taie părul şi să îl arunce la gunoi. Este un gest, se crede, care o întristează pe Maica Domnului, făcând-o să lăcrimeze. De asemenea, este interzis scaldatul în ape curgătoare, aprinderea focului (în interiorul casei sau în exterior), dormitul afară, pe prispă sau mersul înapoi. Pe de altă parte, Ziua Sfintei Marii este considerată a fi Ziua Cercurilor Sfintei Marii. Femeile însărcinate trebuie să fie atente la felul în care îşi petrec sfânta sărbătoare. Le este interzis să faca treburi în gospodărie sau sa găteasca la foc aprins dacă îşi doresc o sarcină uşoară, fără dureri şi probleme, şi să aibă un prunc sănătos. În caz contrar, nerespectând aceste interdicţii, riscă să întineze sărbătoarea, atrăgând asupra lor mânia divină, necazurile sau chiar mânia focului.
15 august, ziua Milosteniei
În acelaşi timp, ziua de 15 august este şi o zi a faptelor bune şi a milosteniei. Bărbaţii şi femeile obişnuiesc să meargă la biserică pentru slujbă şi pomeni, celor din urmă revenindu-le datoria de a împărţi sărmanilor faguri de miere, prune, struguri şi apă, dar şi de a tămâia mormintele. Aceste bucate împărţite sunt pentru sufletul şi mântuirea celor dragi aflaţi în nefiinţă.
Sfânta Maria Mare, sărbătoarea care închide vara şi deschide toamna
Sfânta Maria Mare este cea mai mare sărbătoare care închide vara şi deschide toamna. Ziua de 15 august este şi zi de o mare importanţă în lumea tainică a plantelor şi a naturii. Ea încheie ciclul zilelor de vară când plantele erau bune de leac şi puteau fi culese cu cea mai mare încredere. Se ştie că de Santamaria se adună ultimele plante de leac şi se închide pământul pentru insecte şi reptile. Odată ce marea sărbătoare trece, toamna îşi face simţită prezenţa într-un mod din ce în ce mai pronunţat. Totodată, în unele părţi ale ţării există şi tradiţia bătutului copacilor de nuc în preajma sărbătorii de Sfânta Maria. Se crede că nucii care sunt bătuţi în apropiere de Sfânta Maria Mare vor face rod şi în anul care va urma… Tot în această zi, stuparii pot gusta din primul fagure de miere. În plus, bătrânii satului au un rol tainic şi important în bunul mers al acestei mari şi sfinte sărbători. Ei sunt cei care protejează grădinile şi câmpurile satului de ‘răul păsărilor’ care pot distruge recoltele. Ei descântă pământurile după ritualuri doar de ei ştiute şi “leagă’ ciocul păsărilor. În alte zone, însă, se tocmesc special pândarii pentru a păzi rodul viilor. Conform unei alte traditii străvechi, creştinii buni trebuie să ţină uşa deschisă în această zi pentru a primi în casele şi în sufletele lor pe Maica Domnului, dar şi binecuvântarea pe care o aduce aceasta. Ziua de Sfanta Maria este un prilej si pentru a emite previziuni despre starea vremii şi felul toamnei care va veni. Dacă în apropierea zilei de 15 august înfloresc trandafirii, este semn sigur că în acel an va fi o toamnă lungă şi vreme frumoasă. După Sfânta Maria, vremea începe să se “strice”, iar capricioasa toamnă îşi va face simţită prezenţa. De Sfânta Marie Mare se coboară oile de la munte (“La Santamaria Mare / Tulesc oile la vale!”), iar bărbaţii îşi schimbă pălăria cu caciula („A trecut Sfânta Maria/Se lapădă pălăria”). (sursa: garbo.ro)
