În Săptămâna Mare, curățenia în gospodării și case, vopsirea pomilor și a pietrelor cu var alb, aerisirea hainelor și a așternuturilor, desfundarea și curățarea grădinilor reprezintă o modalitate de a ura bun venit primăverii, dar și de a primi lumina Învierii în inimile și casele noastre. În comunitățile rurale, de la mic la mare, fiecare are rolul săau bine definit în curățarea și primenirea ogrăzilor. În Noaptea Învierii, însă, orice activitate gospodărească încetează. Oamenii se pregătesc fizic și sufletește pentru a primi lumina, pregătindu-și haine noi și dichisindu-se.
Din bătrâni, se vorbeste despre faptul că în Săptămâna Patimilor (Săptămâna Luminată) cerurile sunt închise, deschizându-se, însa, în noaptea de Paști pentru cei cu inima curată. Se crede că sufletele celor care mor în Sâmbăta mare oscilează între Rai și iad, între lumea viilor și lumea morților. De asemenea, în Vinerea Mare, nu se bat clopotele pentru cei morți, ci doar toaca. Ziua de Marți a Săptămânii Luminate, numită și Marțea Seacă, se cinsteste prin post. “Ținând” această zi, străbunii noștri credeau că vor fi feriți de dureri de cap și că Dumnezeu va veghea pentru ca laptele animalelor din gospodărie să nu sece.
În Joia Mare nu este indicat să fii inactiv sau să-ți petreci ziua dormind. Se spune că vei fi leneș tot timpul anului, iar femeile mai ales își vor atrage asupra lor mânia Joimăriței, un personaj mitologic justițiar ce pedepsește trândăvia. Cinstește în schimb această zi ca pe o zi de sărbătoare. Nu s spală rufe și nici nu se pune cloșca pe oua ori altfel cloșca va scoate numai cocoși.
În fiecare an, în Joia mare, se crede că morții revin la vechile lor locuințe pământești. De aceea, în anumite zone ale țării, în curțile gospodăriilor se aprind focuri mari pentru ca cei decedați să se poată încălzi și să aibă lumină și pe lumea cealaltăa. Pentru ca aceste suflete să-și găsească liniștea, se împart celor nevoiași colaci și mâncăruri sfințite în biserică. Sufletele celor morți trebuie primite cu bucurie și cu responsabilitate, pomenindu-i la slujbele de la biserică și pregătindu-le bucate alese. O dată ce Săptămâna Mare se încheie, sufletele celor dragi trebuie “conduse” la cimitir aprinzând o lumânare în ziua de Paști pentru mântuirea lor. Mai mult, în credința popularăa, cei care țin post din Joia Mare și până în Paști vor fi înștiintați cu trei zile înainte de a trece în lumea cealaltă de moartea lor.
În tradiția românească s-a păstrat obiceiul conform căruia ouăle se înroșesc cu precădere în Joia Mare. Astfel, nu se vor strica pe tot parcursul anului. Ouăle vopsite simplu, doar în roșu, mai sunt cunoscute și sub numele de “merișoare”. Ele se dau de pomană, pe lumea cealaltă fiind primite ca mere. Tot în Joia din Săptămâna Luminată, în anumite zone ale țării s-a păstrat tradiția frământării și coacerii “pâinii uitaților”. Această pâine specială este închinată acelor morți care nu au fost pomeniți de-a lungul anului.
În Joia Mare, în unele sate, fetele de măritat fură mătrăgună de la vecini și o ascund sub pragul bisericii astfel încât preotul să treacă peste ea. Astfel, conform obiceiului, vor fi plăcute de flăcăi mândri și vor fi invitate la horă pe tot parcursul anului.
În mod tradițional, unele persoane țin post negru în Vinerea Mare. Nu se mănâncă și nu se bea nimic. De aceea, în unele zone ale Maramureșului și ale Bihorului, acestei săptămâni i se mai spune și Săptămâna Neagră. Gospodinele nu au voie să frământe aluat sau să-l coacă în cuptor căci se consideră a fi un păcat mare. Se spune că nimeni nu va putea mânca din această coptură, nici măcar peștii... În același timp, în dimineața de Vineri, înainte de răsăritul soarelui, există tradiția scăldatului într-o apă curgătoare sau a mersului prin rouăa. Datina ne învață că cei care se cufundă de trei ori într-o apă curgătoare vor fi feriți de boli și friguri, menținându-se sănătoși și energici tot timpul anului. Ploaia în această zi sfântă de vineri prevestește un an roditor șsi abundent, iar lipsa ei un an sărac, lipsit de roade. Tot în Vinerea Mare este interzisă consumarea de oțet și urzici. Pe cruce, Mântuitorul a fost bătut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu oțet.
În Sâmbăta Mare, se fac ultimele pregătiri pentru masa de Paște, iar gospodinele trebuie să încheie curățenia. Dacă te împiedici în timp ce te îndrepți către slujba de Înviere, se spune că vei avea un an greu și plin de încercări. (sursa: garbo.ro)
