Astăzi, 26 octombrie, este celebrată sărbătoarea Sfântului Dumitru. Există o serie de superstiții și obiceiuri legate de una dintre cele mai importante și îndrăgite sărbători ale toamnei. Sărbătoarea Sfântului Dumitru mai este cunoscută în popor și sub numele de Sânmedru ori Samedru.
Sfântul Dumitru este perceput în raport cu un alt sfânt important, Sfântul Gheorghe. Dacă cel de-al doilea patronează prima jumătate a anului, Sfântul Dumitru patronează cealaltă jumătate a anului și anume iarna și lunile friguroase: "La Sângiorz se încaieră câinii, la Samedru se bat stăpânii" (zicală populară). O dată cu această zi, în traditia populară, vremea începe să se schimbe, căldura intrând în pământ și lăsând loc frigului.
Obiceiuri și tradiții de Sărbătoarea Sfântului Dumitru
Sărbătoarea Sfântului Dumitru este sărbătoarea care prefigurează în tradiția pastorală străveche începutul iernii. De Sfântul Dumitru, majoritatea plantelor care acoperă pământul se usucă, iar sfântul Dumitru, protectorul păstorilor și al turmelor de oi, desfrunzește pădurile. Dacă în grădină, a rămas vreo floare neculeasă și este încă frumoasă și neofilită, nu o rupe. Se spune că frumusețea ei este înspre alinarea sufletelor celor morți.
Focul lui Samedru, focul care protejează, purifică și înlesnește căsătoria
În această zi sunt aprinse focuri în multe zone ale țării, focuri speciale cunoscute în popor și ca Focul lui Samedru. Focul are rol purificator și protector, apărând împotriva relelor, a necazurilor și ținând la distanță fiarele codrilor. Se crede totodată că și morții vin să se încălzească la aceste focuri. În același timp, focul este menit să apere copiii care dănțuiesc în jurul lui sau sar peste el când văpaia se domolește. Cei tineri sar peste foc, chiuie și joacă, în speranța că se vor căsători în curând. Un cărbune stins este aruncat în grădină de către cei în vârstă, iar cenușa rămasă de pe urma focului este răspândită peste pământuri, crezându-se că gradina respectivă va căpăta astfel dar de rod șsi belșug. Se “descuie” iarna aruncându-se în văi roți de foc, roți din paie aprinse. În gospodăriile autohtone, femeile au datoria de a împărți copiilor fructe uscate, mere, nuci, covrigi și în unele zone se împarte pentru sufletul celor morți grâu fiert in lapte. În biserici se țin slujbe speciale și se împart merinde.
Sanmedru, Ziua Soroacelor
Ziua Sfântului Dumitru mai este cunoscută în popor și ca Zi a Soroacelor. Este important ca această zi să te găsească cu toate datoriile și împrumuturile din ultimele 6 luni achitate. În caz contrar, se poate să le dai înapoi dublu. Mai mult, Sânmedru este momentul potrivit pentru noi tocmeli și învoieli. În traditia pastorală se crede că turmele sunt libere să paște pe orice teren deoarece în această zi hotarele sunt libere. Refuzul de a le lăsa pe un anume teritoriu este considerat păcat. L-ai refuzat pe Moise… Dacă cinstești cum se cuvine această zi, Sfântul Dumitru te va feri de lovituri. Totodată, în ținurile Olteniei, vitele celor care ‘țin’ această sărbătoare sunt ferite de atacurile lupilor. Pe meleagurile dobrogene se mai păstrează încă “Datina Saiegiilor”. Flăcăii din sat se întâlnesc în casa unuia dintre ei, colindând apoi ulițele satului și cântând din fluiere și cavale. De obicei, unul dintre ei poarta vestimentația unei cadâne și primește daruri și bacșișuri de la săteni.
Previziunile vremii de ziua Sfântului Dumitru
Tot de ziua Sfântului Dumitru, oamenii de la sate fac previziuni legate de iarna care va veni. În mijlocul turmei de oi, ciobanii își întind cojocul, urmărind oaia care se va așeza pe acest cojoc. Dacă oaia respectiva va avea blana neagră, se crede că va urma o iarnă lungă și blândă, fără geruri năprasnice. Dacă oaia care se va așeza pe cojoc are blana albă, iarna care va veni va fi capricioasă și friguroasă, cu viscol și ninsori mari. De asemenea, vremea poate fi interpretată și în funcție de alte semne. Dacă în dimineața Sfântului Dumitru, atunci când ies din țarc, oile se îndreaptă către sud, se spune că iarna va fi dificilă. Dacă în schimb oile se îndreaptă către nord, iarna va fi ușoară. Totodată, o iarnă grea și anevoioasa este prevestită de luna plină și de nori în noaptea Sfantului Dumitru. Dacă plouă în această zi și vremea este urâtă, iarna va fi grea. Pe de altă parte, un cer senin prevesteste o iarnă senină.
De sărbătoarea Sfântului Dumitru, în unele sate românești se mai păstrează și astăzi obiceiul tăierii coamei cailor tineri, sub 3 ani. Astfel, aceasta va crește frumos. Pe meleagurile bucovinene, semănarea ustoroiului după sărbătoarea de Sfântul Dumitru (cunoscută în popor și ca Sânmedru) este considerat a fi un gest de rău augur prin care atragi necazurile asupra ta.
Conform unei superstitii din bătrâni, nu este bine să folosești pieptănul în această zi deoarece riști să atragi asupra ta relele, primejdiile și fulgerele și mai ales mânia lupilor.
Pe 27 octombrie este sărbătorit un alt sfânt, Sfântul Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou) considerat a fi ocrotitorul Bucureștiului. Legat de sărbătoarea Sfântului Dimitrie cel Nou, există un obicei prin care poti afla, în cazul în care ești necăsătorită, numărul pețitorilor care vor trece pragul casei părinților tăi pentru a-ți cere mâna. Busuiocul capătă proprietăți miraculoase în această zi și este bine de aceea să sfințești la biserică câteva firișoare de busuioc. Ulterior, busuiocul sfințit este dus acasă și atârnat la oglind. Se spune că numărul pețitorilor care vor trece pragul casei părintești cu intenția de căsătorie este egal cu numărul celor care vor observa busuiocul agățat la oglindă. (Sursa: www.garbo.ro)
