Liberul acces la informatiile de interes public

Începând de astăzi, faptdivers.ro vă pune la dispoziție o serie de materiale cu caracter juridic, utile publicului larg. Acestea sunt redactate de un profesionist, respectiv Ana Roxana Tudose, judecător la cea mai înaltă instanță din județul Prahova, Curtea de Apel Ploiești.

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, constituie un principiu de bază al relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, protejat de Constituţia României şi de documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României. (Legea nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001 şi a fost modificată prin Legea nr. 371/2006, Legea nr. 380/2006, Legea nr. 188/2007. Prin Hotărârea Guvernului nr.123/2002 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Normele şi Hotărârea au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 8 martie 2002).

Reglementările de bază privind liberul acces la informaţiile de interes public sunt cuprinse în legile naţionale care preiau documente internaţionale. De exemplu în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 19) se prevede că „Orice persoană are dreptul la libertatea opiniei şi a expresiei”; acest drept include libertatea de a susţine opinii fără nicio interferenţă şi de a căuta, a primi şi a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace, indiferent de frontiere. Similar, Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului (art. 10) precum şi Constituţia României (art. 31) garantează că dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de personal. În aplicarea acestor texte au fost adoptate Legea nr. 544 din 2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi respectiv Hotărârea nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.

Scopul adoptării Legii nr. 544/2001 l-a constituit asigurarea accesului liber şi neîngrădit al oricărei persoane la orice informaţii de interes public. Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţii de interes public (art. 6 alin. 1 din Legea 544/2004 ). În virtutea acestui drept, autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. Informaţia de interes public se referă la orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.

 

Atunci când o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în Legea nr. 544/2001, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Tribunalul, atunci când găseşte întemeiată cererea formulată împotriva autorităţii sau instituţiei publice obligă autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi, dacă sunt cerute şi probate, să plătească despăgubiri morale.

Cererea pentru obţinerea informaţiilor poate fi formulată în scris sau verbal. Cererea scrisă este de preferat, deoarece va avea o dată a poştei în raport de care se calculează termenul de răspuns. Cererea scrisă poate fi făcută pentru comunicarea oricărui gen de informaţii de interes public, inclusiv a celor care se comunică din oficiu.

Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:

a) autoritatea sau instituţia publică căreia i se adresează cererea.

Prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate ori instituţie publică în care se utilizează sau administrează resurse financiare publice: orice regie autonomă, companie naţională, precum şi orice societate comercială aflată sub autoritatea unei autorităţi publice centrale ori locale şi la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acţionar unic ori majoritar. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să comunice persoanelor interesate informaţii de interes public la solicitarea acestora, astfel că, potrivit legii, instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.

Pot fi chemate în judecată, având ca temei dispoziţiile Legii nr. 544/2001, autoritatea sau instituţia publică şi nu funcţionarii care lucrează în cadrul acestor instituţii.

b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public.

Legea nr. 544/2001 se referă la orice informaţie legată de activitatea unei autorităţi sau instituţii publice, şi anume orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. Informaţiile de interes public sunt informaţii care privesc întreaga activitate a instituţiei, cu excepţia informaţiilor enumerate de art. 12 din Legea nr. 544/2001. Termenul de activitate utilizat de Legea nr. 544/2001 priveşte întreaga activitatea a unei autorităţi şi nu doar activitatea principală.

Legea nr. 544/2001 nu impune însă autorităţilor publice întocmirea unor statistici la cererea cetăţenilor. Legea obligă la furnizarea acelor informaţii deţinute la un moment dat şi în forma în care se găsesc la acei moment. Instituţia sau autoritatea publică trebuie să comunice informaţiile în forma solicitată de petent, atunci când informaţiile solicitate de petent există.

c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.

Adresa şi numele trebuie comunicate complet deoarece, în lipsa acestor date, solicitantul nu va putea primi informaţiile cerute. Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, inclusiv în format electronic.

Disfuncţionalităţile legate de organizarea instituţiilor statului, precum şi sincopele intervenite din cauza modificărilor legislative nu pot fi opuse persoanei care solicită informaţia. Totodată, lipsa de valoare practică şi juridică a documentelor ce vor fi eliberate nu pot constitui temei de refuz al comunicării informaţiilor instituţiei solicitate . Obligaţia de comunicare din oficiu a anumitor categorii de informaţii nu exclude însă obligaţia de comunicare la cerere, în formele prevăzute de lege şi anume, printr-o comunicare directă solicitantului. O soluţie contrară ar greva, de exemplu, dreptul de acces la informaţiile de interes public al persoanelor care, din varii motive, nu au acces la internet sau nu se pot deplasa la sediul autorităţii/instituţiei. O interpretare general valabilă, în spiritul asigurării accesului la astfel de informaţii al oricărei persoane impune concluzia admiterii cererii de comunicare a informaţiilor, inclusiv a celor aflate pe site-ul persoanei juridice solicitate. Art. 6 al Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, consacră acest drept al persoanelor şi, corelativ, obligaţia autorităţilor şi instituţiilor publice, precum şi modalităţile de comunicare, fără a face vreo distincţie după cum este vorba de informaţii care se comunică din oficiu sau la cerere .

d) Calitatea procesuală

Legea nr. 544/2001 impune obligaţia instituţiilor publice să comunice informaţii cu privire la activitatea lor decurgând din documentele pe care le au posesie. Calitatea procesuală presupune existenţa unei identităţi între persoana celui chemat în judecată şi cel ce se pretinde că este obligat în raportul dedus judecăţii. Această identitate este justificată de persoana care solicită informaţiile prin indicarea obiectului cererii, a motivelor de fapt şi de drept, respectiv prin fundamentarea acestuia, dată fiind deţinerea documentelor care vizează instituţia/autoritatea solicitată. De exemplu, în condiţiile deţinerii documentelor relevante pentru situaţia persoanei care a solicitat informaţia, instituţia care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, a preluat arhiva documentelor solicitate nu poate susţine lipsa calităţii sale procesuale. Totodată, lipsa de valoare practică şi juridică a documentelor ce vor fi eliberate, nu trebuie să facă obiectul preocupărilor instituţiei solicitate, aceasta neputând să refuze comunicarea informaţiilor pe acest temei.

e) Termenul de răspuns

Termenul de răspuns diferă, după cum este vorba despre un refuz al comunicării (în acest caz, refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea solicitărilor) sau de comunicarea informaţiilor solicitate. Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitare (un termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării).

În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul se comunică solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. Atunci când informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele de 10 sau 30 de zile.

Pentru informaţiile solicitate verbal, funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate. Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care trebuie afişat la sediul acesteia şi care se desfăşoară în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare. Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat. Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.

f) Reclamaţia administrativă - soluţie în caz de refuz al accesului la informaţii sau răspuns incomplet.În caz de refuz sau întârziere nejustificată, se poate face reclamaţie administrativă. Posibilitatea formulării unei reclamaţii administrative nu constituie procedură prealabilă pentru sesizarea Tribunalului.

Legea nr. 544/2001 se aplică cu prioritate faţă de legea generală. Legea nr. 544/2001 nu prevede obligativitatea formulării unei plângeri prealabile aşa cum este ea definită în art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ. În acest caz nu există un act administrativ împotriva căruia să fie formulată plângere prealabilă. Împotriva refuzului de soluţionare a unei cereri se formulează sesizare pentru acţiune disciplinară împotriva persoanei desemnate în vederea emiterii răspunsului (art. 21 din Legea nr.544/2001),  şi nu o plângere prealabilă.

Nu orice răspuns se consideră că îndeplineşte cerinţele Legii nr. 544/2001. De exemplu, împrejurarea că persoanei solicitante i s-a comunicat un răspuns nu reprezintă îndeplinirea obligaţiilor impuse de dispoziţiile art. 5 şi art. 6 din Legea nr. 544/2001, în condiţiile în care răspunsul invocat nu cuprinde informaţiile solicitate (decizia civilă nr. 601/2009 - Curtea de Apel Bacău).

Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001 constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat. Împotriva refuzului se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respectiv în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.

Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat. Nu orice răspuns dat unei solicitări de informaţii de interes public îndeplineşte cerinţele Legii nr. 544/2001.

g) Acţiunea în instanţă

Dacă în urma reclamaţiei administrative nu se obţin informaţiile cerute, persoana solicitantă formulează o plângere către tribunal, în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de răspuns. Potrivit art. 22 din Legea nr. 544/2001, în cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului de comunicare a informaţiilor.

Procedura prevăzută de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public diferă de cea prevăzută în Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.În cazul Legii nr. 544/2001, indiferent de faptul că omisiunea răspunsului provine de la o autoritate publică centrală sau locală, competenţa aparţine Tribunalului, iar procedura prealabilă prevăzută de legea contenciosului administrativ nu se aplică.

Atunci când o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în Legea nr. 544/2001, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7 din Legea nr. 544/2001. În aplicarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public nu are relevanţă faptul ca pârâta este o instituţie publică centrală, deoarece nu se aplică regulile generale în materie de competenţă ale codului de procedura civilă şi ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Atunci când obiectul cererii de chemare în judecată se încadrează în ipoteza, reglementată de Legea nr. 554/2004 a refuzului nejustificat de soluţionare a unei cereri de către o autoritate publică, potrivit art. 1 din Legea contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Potrivit art. 2 alin. 2 din aceeaşi lege se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal. Jurisprudenţa a stabilit constant că în ceea ce priveşte excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile a reclamaţiei administrative fiind vorba despre o pretinsă nesoluţionare în termenul legal a unei cereri, în baza art. 7 alin. 5 raportat la art. 2 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 plângerea prealabilă nu este obligatorie.

h) Dovedirea unui intere nu este o condiţie pentru solicitarea de informaţii de interes public. Potrivit art. 6 din Legea nr. 544/2001 orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţiile de interes public. Nu se impune justificarea sau probarea unui interes propriu/personal pentru a se formula o cerere de furnizare informaţii publice . Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale, dacă cererea este fondată, fără să se poată admite excepţia lipsei de interes.

i) Hotărârea tribunalului este supusă recursului. Împotriva hotărârii tribunalului se poate face recurs la Curtea de Apel. Recursul se depune la instanţa a cărei hotărâre se atacă. Atât plângerea, cât şi recursul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.

Termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Recursul se motivează prin însăşi cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs, de 15 zile de la comunicare. Termenul pentru depunerea motivelor se socoteşte de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a declarat anterior acestui moment.

Legea reglementează informaţii pe care instituţia publică este obligată să le facă publice fără a exista o solicitare în acest sens. Astfel, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice; c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet; e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; f) programele şi strategiile proprii; g) lista cuprinzând documentele de interes public; h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate. Accesul la aceste informaţii se realizează fie prin afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial ai României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de internet proprie, fie prin consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.

Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile legii, informaţiile de interes public. De exemplu, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să pună la dispoziţia persoanelor interesate contractele de privatizare, prin consultarea la sediul acestora. Orice autoritate contractantă, astfel cum este definită prin lege, are obligaţia să pună la dispoziţia persoanei fizice sau juridice interesate, în condiţiile legii, contractele de achiziţii publice.

În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii. De asemenea, persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.

Anumite informaţii sunt însă exceptate de la comunicare. Accesul la informaţiile de interes public constituie principiul, astfel încât decizia de refuz al comunicării este întemeiată doar dacă se bazează pe una dintre excepţiile prevăzute în art. 12 din Legea nr. 544/2001. Excepţiile sunt de strictă interpretare şi aplicare pentru a nu lipsi de substanţă dreptul consacrat de lege.  Astfel, analiza necesară soluţionării unei cereri de acces la documente trebuie să aibă un caracter concret. Simplul fapt că un document priveşte un interes protejat de o excepţie nu poate fi suficient pentru a justifica aplicarea acesteia din urmă. Riscul de a se aduce atingere unui interes protejat trebuie să fie previzibil în mod rezonabil şi nu pur teoretic. Analiza pe care trebuie să o facă o instituţie publică sau o autoritate publică pentru a aplica o excepţie trebuie efectuată în mod concret.

Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, următoarele informaţii:

a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii. Informaţiile clasificate sunt informaţiile, datele, documentele de interes pentru securitatea naţională, care, datorită nivelurilor de importanţă şi consecinţelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării neautorizate, trebuie să fie protejate. Restricţia nu se referă la informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate/instituţie publică si nu pot fi considerate ca informaţii clasificate şi constituie informaţii de interes public.

Orice persoană fizică sau juridică română poate face contestaţie la autorităţile care au clasificat informaţia respectivă, împotriva clasificării informaţiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum şi împotriva modului în care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare. Contestaţia se soluţionează în condiţiile legii contenciosului administrativ. Este interzisă clasificarea ca secrete de serviciu a informaţiilor care, prin natura sau conţinutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetăţenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucţionarea justiţiei. De asemenea, se interzice clasificarea ca secrete de stat a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime.(art. 24 alin. 5 din Legea nr. 182 din 12 aprilie 2002 privind protecţia informaţiilor clasificate publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002). Nicio persoană nu are dreptul să facă publice activităţi secrete privind siguranţa naţională, prevalându-se de accesul neîngrădit la informaţii, de dreptul la difuzarea acestora şi de libertatea de exprimare a opiniilor. Divulgarea, prin orice mijloace, de date şi informaţii secrete care pot aduce prejudicii intereselor siguranţei naţionale, indiferent de modul în care au fost obţinute, este interzisă şi atrage, potrivit legii, răspunderea celor vinovaţi (art. 12 din Legea nr. 51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României).

În categoria informaţiilor secrete de stat sunt cuprinse,de exemplu,  informaţiile care reprezintă sau care se referă la: sistemul de apărare a ţării şi elementele de bază ale acestuia, operaţiile militare, tehnologiile de fabricaţie, caracteristicile armamentului şi tehnicii de luptă utilizate exclusiv în cadrul elementelor sistemului naţional de apărare;  planurile,  precum  şi dispozitivele militare, efectivele şi misiunile forţelor angajate; cifrul de stat şi alte elemente criptologice stabilite de autorităţile publice competente, precum şi activităţile în legătură cu realizarea şi folosirea acestora; organizarea sistemelor de protecţie şi apărare a obiectivelor, sectoarelor şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; datele, schemele şi programele referitoare la sistemele de comunicaţii şi la reţelele de calculatoare speciale şi militare, inclusiv la mecanismele de securitate a acestora; activitatea de informaţii desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională; mijloacele, metodele, tehnica şi echipamentul de lucru, precum şi sursele de informaţii specifice, folosite de autorităţile publice care desfăşoară activitate de informaţii etc.

b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii.

c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere dreptului de proprietate intelectuală ori industrială, precum şi principiului concurentei loiale, potrivit legii.

d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii.  Informaţiile cu privire la datele personale care se referă la capacitatea unui cetăţean de a exercita o funcţie publică sunt informaţii publice conform art. 14 alin. 1 din Legea nr. 544/2001. Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice. Totodată în sensul art. 12 din Legea nr. 544/2001, nu trebuie avute în vedere şi datele ce îl privesc personal pe solicitant, acesta fiind în măsură să le facă sau nu publice, după comunicare cu atât mai mult cu cât îi sunt necesare pentru a justifica şi dovedi un drept recunoscut de exemplu, prin legea pensiilor.

Împrejurarea că informaţiile solicitate conţin date cu caracter personal nu înlătură obligaţia de comunicare a acestora, doar o circumstanţiază, informaţiile trebuind a parveni persoanei solicitante cu aceste date protejate. Registrul declaraţiilor de avere şi registrul declaraţiilor de interese au caracter public.  Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă prelucrarea - în conţinutul acestei noţiuni intrând şi dezvăluirea către terţi prin transmitere, diseminare sau în orice alt mod a acestor date cu caracter personal - este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.

e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare.

f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Analiza acestui text relevă faptul că excepţia vizează, în primul rând, informaţii privind procedurile judiciare. Aşadar, autoritatea publică trebuie să se afle în primul rând în posesia acestor informaţii, adică să fie parte în litigiu sau să aibă calitatea de autoritate judiciară. În al doilea rând, este necesar ca o astfel de informaţie să fie de natură a aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces. Aici se regăsesc informaţiile care nu sunt publice (cum sunt de exemplu cele din faza de urmărire penală) ori cele care ar putea leza un drept fundamental sau un interes legitim.

g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de proiecţie a tinerilor.

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

cauta pe faptdivers.ro

Aboneaza-te la newsletter!

 

Sustine faptdivers.ro!

Badge Advertoriale.eu

 

traduce pe faptdivers.ro

Cele mai noi stiri pe faptdivers.ro

Pianistul Csíky Boldizsár vine la Filarmonica din Ploiești pentru a vă oferi Concertul în Sol pentru pian și orchestră de Maurice Ravel, alături de orchestra simfonică la al cărei ...
Primăria municipiului Ploiești informează cetățenii că, în perioada 11-16 decembrie 2018, între orele 8.00-14.00, va fi închisă circulația pe strada Marin Mehedințeanu în vederea d...
Veolia Energie Prahova anunță că este nevoită să întrerupă alimentarea cu energie termică pentru a remedia o avarie survenită pe circuitul primar de termoficare, în perimetrul cart...
Unul dintre evenimentele sportive foarte atractive ale acestui final de an este cu siguranță Turneul Lupilor. Acesta este organizat pe 16 decembrie, începând cu orele 16.00,  la Sa...
În ce privește rezolvarea uneia dintre cele mai srioase probleme cu care se confruntă actualmente Ploieștiul, respectiv prestarea serviciului de salubritate, primarul liberal Adria...

Copyright © 2018 Stiri online - www.faptdivers.ro. Toate drepturile rezervate. Made by MANCOS . Powered by Joomla!

KANGEN apa vietii - apa alcalina, apa ionizata, apa antioxidantaBDOBC - Imaginea ta este afacerea noastraINCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!Distribuitor autorizat dresuri Fiore si lenjerie intimaColectare, triere, reparare, stocaj si livrare paleti de ocazieUnic importator parfumuri ROXANNE si XCEEDBia Sun Studio - Studio profesional de bronzare, remodelare corporala   si masaj din PloiestiBia Sun Club - Noi aducem soarele in viata ta! - Salon de bronzareEUROSUN MANAGEMENT & CONSULTINGINFOMEDIU - Revista de mediu si ecologieReporter Economic