Macinicii - ce sunt si ce semnifica ei

Ziua de Măcinici păstrează urme rituale ale unui străvechi început de An agrar celebrat la echinocțiul de primăvară, 9 martie pe Stil vechi, hotar între iarnă și vară, între zilele aprige ale Dochiei și zilele călduroase ale Moșilor. În ziua de Măcinici s-au suprapus două sărbători de înnoire sezonieră a timpului: ultima zi a Babei Dochia când, conform tradiției, moare și se preface în stană de piatră, și prima zi a Moșilor, jertfiți și transformați în cenușă pe rugul funerar pentru dreapta lor credință.

Obiceiurile din ziua de Măcinici formează un scenariu ritual specific Anului Nou: prepararea alimentelor rituale (Sfinți, Sfințișori, Bradoși); beția rituală atestata de tradiția populară, care susține că e bine să bei în această zi 40 sau 44 de pahare de vin; Deschiderea Mormintelor și porților Raiului; aprinderea Focurilor de Măcinici prin curți și grădini, în fața caselor și în câmp; purificarea oamenilor și vitelor prin stropirea lor cu apă sfințită; protecția magică a caselor și anexelor gospodărești prin înconjurarea lor cu cenușa provenită de la Focurile de Măcinici; Bătutul Pământului cu Maiurile pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii; așteptarea spiritelor morților cu scaune și mese întinse la Focurile de Măcinici; observații și previziuni meteorologice; aflarea norocului în noul an prin preparare Turtei de Măcinici; credința că este un timp extrem de favorabil pentru prinderea vrăjilor și farmecelor; încheierei Sambrei Plugului; Retezatul Stupilor; tăierea primelor corzi de viță de vie și altele. Scenariul de înnoire a timpului agrar este completat cu acte rituale și obiceiuri efectuate în zilele cosmogonice care preced Măcinicii, Zilele Babei, sau care îi urmează, Zilele Moșilor. Sărbătoarea este cunoscută, sub diferite denumiri zonale, pretutindeni în România.

Măcinici se numesc și spiritele moșilor și strămoșilor celebrate în ziua de 9 martie, început de An agrar. Sărbătoarea din Calendarul popular corespunde, ca dată calendaristică și, parțial, ca semnificație, cu cei 40 de Sfinți Mucenici din calendarul bisericesc, jertfiți pentru credința lor în cetatea Sevastiei. Jertfele și sacrificiile umane săvârșite în vremurile preistorice în ziua Anului Nou sunt amintite astăzi de formele antropomorfe ale aluatului fiert sau copt în ziua de Măcinici și mâncat sacramental.

Figurile antropomorfe sau geomorfe (sacrificate în ziua de 9 martie, vechi început de An Agrar, preparate din aluat în formă de opt (8) sau cerc, fierte în apă îndulcită cu miere și cu adaos de miez de nucă, mâncate sacramental la Măcinici. Forma cifrei opt, reprezentare plastică a zeului indo-european antropomorf și a colăceilor, reprezentare a zeiței geomorfe neolitice, sunt supraviețuiri ale jertfelor umane, substitute divine în ceremoniile care marcau Anul Nou celebrat la echinocțiul de primăvară. Ca aliment ritual, Măcinicii, sinonimi cu Bradoșii și Sfinții, se împart și sunt mâncați în fiecare an în ziua de 9 martie (Muntenia).

Focurile echinocțiale

În ziua de 9 martie, ultima zi a Babei Dochia erau efectuate practici precreștine, specifice începutului de an nou: aprinderea focurilor, purificarea spațiului, pregătirea alimentelor rituale, efectuarea unor practici de pomenire a morților, începerea simbolică a celor mai importante activități economice, prevederea vremii și belșugului în noul an.

Datorită focurilor aprinse prin curți și grădini, satele din sudul țării se confundau în dimineața zilei de 9 martie cu niste nori de fum. Focurile care se aprindeau cu gunoaiele rezultate din curatirea terenului și anexelor gospodăresti aveau, alături de caracterul ritual, și un rol practic. Când focul se întețea, membrii gospodăriei, în special tinerii, săreau peste flăcari în așa fel încât fumul să pătrundă printre haine.

Obiceiul este consemnat și în Transilvania, unde "în ajunul zilei de 40 de sfinți se aprind grămezi de paie și căsenii sar unul după altul peste flăcari", sau în Banat, unde se zgândără și se bate cu botele în el pentru încălzirea mai rapidă a timpului. Considerând că fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea șerpilor care ieșeau în această zi din ascunzișurile lor, se afumau cu o cârpă aprinsă cotloanele gospodăriei.

 

Acte rituale pentru alungarea frigului

Practica magică efectuată de copii în ziua de Măcinici pentru alungarea frigului și scoaterea căldurii din pământ, pentru sănătatea și norocul oamenilor se numea baterea pământului cu botele. În timp ce copiii loveau pământul cu betele sau ciomegele, strigau: "Intră frig și ieși căldură,/ Să se faca vreme bună/ Pe la noi pe bătătură!" (Muntenia, Oltenia).

Pe arii relativ extinse se credea că pământul era bătut cu maiurile (un fel de ciocane uriașe din lemn), cu toiegele, măciucile sau botele de către Moși, spirite ale strămosilor, identificate în Calendarul creștin ortodox cu cei 40 de Sfinți Mucenici din cetatea Sevastiei. În timp ce lovesc pământul, acestia s-ar îndemna strigând în cor: "Patruzeci de sfinți voinici,/ Dați cu botele-n pământ,/ Ca să tune (intre) frigul,/  Să iasă căldura! " (Moldova).

Adesea, se batea cu botele și ciomegele și în focurile aprinse în curți și grădini în această zi (Banat). Uneltele cu care copiii sau Moșii bat pământul ca să scoată căldura și colțul ierbii sunt frecvent modelate din aluat și mâncate sacramental în ziua de 9 martie.

Jertfe antropomorfe

În toate zonele etnografice ale României era obiceiul ca de 9 martie să se facă diferite copturi în formă de om, albină, pasăre, colac. Forma preparatelor din aluat și numele lor (Măcinici, Sfinți, Brțnduși, Bradoși, Moși de paresimi) au semnificații legate de începerea primăverii și a unui nou ciclu calendaristic.

La nici o altă sărbătoare calendaristică nu abundă copturile antropomorfe ca la Măcinici. Acestea arătau, de cele mai multe ori, ca niste păpuși "cu cap, ochi, nas, gură, mâini și picioare făcute din făină de grâu și frământate în miere, cu miez pisat de nucă sau niste figurine în formă de om".

În sudul țării, formele antropomorfe din aluat, asemănătoare cifrei opt, nu erau coapte, ci numai uscate și fierte în apa în care se adăugau zahar și miez de nucă. Foarte interesantă și bogată în semnificații este ornamentarea unor copturi, în special a colacilor, cu cercuri mici, simbolul Soarelui ajuns în cursa sa anuală la echinocțiul de primăvară. Preparatele din aluat, indiferent de denumire, formă sau daca erau sau nu sfințite în biserică, se dădeau întotdeauna de pomană și reprezentau spiritele grâului aduse sacrificiu unei zeiățti solare.

Ziua de 9 martie era o sărbătoare a morților, când li se împărțeau nu numai măcinici și și fasole sleită, nuci, poame, alune. În unele sate din Muntenia se făcea un "brados mai mare, în formă de om, cu gură, cu urechi și cu nas, dar orb, și-1 numesc Uitata. Acesta se face întru pomenirea tuturor morților care în timpul anului ar fi fost uitați, adică nepomeniți. Acest colac, Uitata, este jucat de copii în jurul focului, ce se face în bătătura, apoi uns cu miere și mâncat".

Functia funerară a zilei iese și mai bine în evidență în satele bucovinene, unde se făceau praznice cu care ocazie se da celor adunați pomană câte un colacel, lumină aprinsă și un pahar cu băutură.

Beția rituală

Obiceiul de a bea 40 sau 44 de pahare de vin în ziua de 9 martie, început de An agrar, celebrat la echinocțiul de primăvară, este o reminiscență a sărbătorilor bahice ale antichității. Oamenii credeau că vinul băut la Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge si putere de muncă. Daca cineva din satele în care se practica obiceiul nu putea bea atâtea pahare pline cu vin, trebuia să guste sau cel puțin să fie stropit cu vin. Numărul paharelor de vin băute ar corespunde cu numărul Sfinților Mucenici din Sevastia care poarta diferite nume zonale: Moși, Sfinți, Sfințișori, Măcinici și altele.

Pronosticuri climatice și meteorologice

Asemănător oricărui început de anotimp și de an, în ziua de 9 martie se făceau numeroase pronosticuri meteorologice ale noului an: "Dacă îngheață pământul spre ziua de 40 de sfinți, se zice că toamna nu vor fi brume, și oamenii pot semăna păpușoi cât de tarziu, că tot se vor coace foarte bine; iar dacă nu îngheață, apoi toamna pică bruma devreme și din cauza aceasta oamenii trebuie primăvara să semne cât de devreme", "Cum va fi timpul în ziua de Măcinici, așa va fi toată primăvara".

Credința că începutul simbolic al activităților economice la Anul Nou aduce spor și belsug era foarte puternică, de vreme ce în ziua de 9 martie era era scos plugul în țarină și se trăgea prima brazdă. Iesirea cu plugul în moșie avea valoare de simbol, întrucât din acel moment începea anul agrar. Numeroase practici care vizau atât domeniul material, cât și domeniul spiritual aveau acelasi țel: începerea cu succes a anului agrar.

Cu câteva zile înainte se ascuțeau și se îndreptau fiarele plugului, se verificau și se reparau celelalte părți ale plugului, se hrăneau bine animalele de tracțiune (boii), se încheiau înțelegeri între gospodari (tovărășie, simbrie) pentru a se ajuta la plug (se înjugau câte 4-6 boi la un plug de lemn), se aștepta momentul în deplină curățenie trupească și sufletească. În dimineața zilei de 9 martie, zi de muncă și de sărbătoare, abundau practicile cu rol purificator (afirmarea cu tămâie și stropirea cu apă a boilor înjugați la plug și a gospodarului care ținea coarnele plugului în mâini) și fertilizator (aruncarea unui ou înaintea plugului de către gospodină).

Ion Ghinoiu, www/crestinortodox.ro

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

cauta pe faptdivers.ro

Aboneaza-te la newsletter!

Sustine faptdivers.ro!

Badge Advertoriale.eu

 

traduce pe faptdivers.ro

Cele mai noi stiri pe faptdivers.ro

Ca urmare a inițiativei președintelui Uniunii Elene din România, domnul Dragoș Gabriel Zisopol, două universități, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea Dem...
Artiștii Filarmonicii “Paul Constantinescu” și ai Teatrului “Toma Caragiu” din Ploiești au făcut spectacol total la Heidelberg, în Germania, la Expo Europrahova 2017. Cele două ech...
Biroul Politic Central al Alianței Liberalilor și Democraților (ALDE) s-a reunit marți, 27 iunie, la Palatul Parlamentului. Principalul subiect aflat pe ordinea de zi a ședinței a ...
V-ați fi așteptat ca aleșii locali liberali să susțină și să promoveze în Consiliul Local Ploiești măsuri care să stimuleze inițiativa privată autohtonă? Răspunsul la această între...
În scopul preîntâmpinării unor evenimente cu consecințe tragice, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă “Șerban Cantacuzino” al judeţului Prahova adresează cetăţenilor rugămintea...


Copyright © 2017 Stiri online - www.faptdivers.ro. Toate drepturile rezervate. Made by MANCOS . Powered by Joomla!

KANGEN apa vietii - apa alcalina, apa ionizata, apa antioxidantaBDOBC - Imaginea ta este afacerea noastraINCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!Distribuitor autorizat dresuri Fiore si lenjerie intimaColectare, triere, reparare, stocaj si livrare paleti de ocazieUnic importator parfumuri ROXANNE si XCEEDBia Sun Studio - Studio profesional de bronzare, remodelare corporala   si masaj din PloiestiBia Sun Club - Noi aducem soarele in viata ta! - Salon de bronzareEUROSUN MANAGEMENT & CONSULTINGINFOMEDIU - Revista de mediu si ecologieReporter Economic