Obiceiuri din Postul Mare

Postul Paștelui începe de luni, 27 februarie, fiind cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor.

Pregătirea spirituală pentru sărbătoarea Paștelui începe din ultima săptămână a Caslegilor de iarnă, numită de popor și Săptămâna Albă. În acest interval de timp nu se mănâncă came, este permis a se consuma ouă, lapte și produse obținute din lapte dar nu se fac nunți sau alte petreceri cu muzică.

Săptămâna Albă se termină cu Duminica Lăsatului de Sec care, cândva, era o adevărată sărbătoare familială și chiar comunitară, încă din preziua acestei duminici, femeile pregăteau bucate pentru masa nocturnă la care participau toți membrii familiei și invitații acesteia: vecini, rude, prieteni. Petrecerea nocturnă purta numele de Lăsatul Secului și continua până către miezul nopții, moment în care fiecare mesean mânca în mod ritualic câte un ou zicând: "oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor".

În Duminica Lăsatului de Sec fetele și flăcăii rămași necăsătoriți în caslegile de iarnă erau luați în derâdere în cadrul unui obicei numit strigările de peste sat. Flăcăii se adunau în cete, se urcau pe înălțimile satului de unde slobozeau roți mari din paie aprinse și-i satirizau, prin strigături sub formă de dialog, pe cei rămași necăsătoriți.

Prima zi de după Lăsatul Secului se numea Lunea curată, zi în care femeile nu lucrau nimic în afară de spălatul ritual al vaselor pe care, mai apoi, le urcau în podul caselor. Tot în această zi, după petrecerea bahica nocturnă, unul dintre membrii familiei se scula mai de dimineață, lua fața de masă cu firimiturile rămase de la ospăț, ieșea cu ea afară și arunca resturile de mâncare păsărilor din curte zicând: "Veniți păsări să va dau și vouă din bucatele mele cu care prind postul, dar și voi să prindeți post de la bucatele de vară". Acest ritual avea scop profilactic și apotropaic, de apărare a viitoarelor recolte de atacul păsărilor.

Marțea din prima săptămână a Postului Mare era numită și Marțea strâmbă sau Spolocania. În această zi femeile luau furca de tors și mergeau la crâșma satului pentru a se "clăti" cu țuică de mâncarea de frupt (de dulce). Aici, ele beau rachiu fiert cu piper în credința că le va crește cânepa mare, iar pentru a fi sigure de această reușită aruncau cu paharul de băutură în tavan zicând: "atâta să crească cânepa în vară".

În această zi se mânca doar pâine nedospită și se bea moare de varză acră.

În prima sâmbătă din Postul Mare se sărbătorea Ziua lui San - Toader, sfânt care a fost canonizat de către biserica ortodoxă datorită faptelor sale dar pe care tradiția populară îl ține de teama pedepselor aplicate tuturor celor care nu-l respectau. San - Toader și caii ce-l însoțeau rupeau, conform tradiției, lanțul lui Sant - Ion pentru a lăsa drum liber anotimpului călduros. Ei păzeau Soarele pentru a evita fuga acestuia către miază - noapte și pentru a salva, astfel, omenirea de la noaptea vesnică.

Cailor lui San-Toader le erau consacrate de la cinci până la douăsprezece zile, începând cu Lunea Curată, Săptămâana Albă fiind cunoscută și sub numele de Săptămâna Cailor lui San - Toader. Conform credinței populare, caii lui San -Toader sunt ființe mitice hipomorfe, cu aspect de flăcăi dar care au coadă, ascunsă în ițari, și copite, ascunse în opinci. Ei intronează ordinea la începutul Postului Mare, închizand șezătorile și petrecerile. În nopțile Cailor lui San - Toader, fetele nu mergeau la șezători, se închideau în case și răsturnau cu gura în jos toate vasele pentru a împiedica aceste spirite năprasnice să se ascundă în ele.

Cel mai important, dar și cel mai temut dintre cai este San - Toaderul cel Șchiop sau San - Toaderul cel Mare celebrat în sâmbăta Săptămânii Albe.

În săptămâna numită a Cailor lui San - Toader, femeile nu urzeau,"pentru a nu li se încurca firele", și nu torceau, ca "să nu te calce caii".

În sâmbăta lui Toader, înainte de răsăritul soarelui, fetele se duceau în pădure, în locuri curate, "unde nu ajung găinile și nu se aud câinii", și căutau rădacini de iarbă mare sau popalnic. Când săpau aceste plante, în locul de unde luau rădăcinile puneau sare, făină sau alte produse. Întoarse acasă, fetele fierbeau aceste rădăcini iar cu leșia rezultată se spălau pe cap în credința că le va crește părul mare și frumos. După spălarea capului, în timp ce se pieptănau, fiecare zicea: "Toadere, San - Toadere,/Dă cosiță fetelor cât coada iepelor/Și chica pruncilor cât coama cailor".

Tot în dimineața Sâmbetei lui San - Toader se mai obișnuia ca fetele să adune din ieslea cailor strohul de fân, îl fierbeau în vase curate și se spălau cu fiertura astfel obținuta pe cap, în credința că vor avea părul frumos și bogat și vor fi plăcute flăcăilor.

Un alt obicei din această zi, păstrat până târziu în Bucovina, era acela al tunderii coamei la viței și mânji și al cozilor la iepe (acțiune cunoscută sub numele de costrujire), părul rezultat fiind pus în mușuroaiele de furnici pentru ca "animalele din gospodărie să se înmulțească precum furnicile".

În sâmbăta de San - Toader se făcea colivă de grâu (Coliva lui San - Toader) care se ducea la biserica unde se sfințea și se împărțea copiilor sau oamenilor săraci. Din această sâmbătă începeau slujbele speciale pentru morți, slujbe ce aveau loc în fiecare sâmbătă din Postul Mare și se terminau în Joia Mare.

În Sâmbăta lui San - Toader se desfășura, astfel, un scenariu complex de înnoire simbolică a timpului calendaristic, celebrat altă dată, mai ales în mediile pastorale, la început de primăvară.

Din marțea de după Lăsatul Secului începe Postul Mare propriu-zis, ce durează șapte săptămâni, etapa calendaristică în care nu se consumă carne, lapte, brânză și ouă, alimentația bazându-se întegral pe produsele vegetale. În această perioadă în gospodariile tradiționale se desfășura o intensă activitate în domeniul industriei textile casnice. Se torcea de zor, se țesea iar femeile tinere și fetele își coseau, pe ascuns, frumoasele cămăși cu care se îmbrăcau în ziua de Paști.

Mijlocul Postului Mare este marcat prin ziua numită Miezul Paresimilor. Local, în Bucovina, denumirea acestei sărbători a încetat să mai exprime împarțirea Postului în părți egale, devenind Miezul Pareților în sensul de pereți despărțitori.

Această sărbătoare cade întotdeauna într-o zi de miercuri. Ziua oferea, altădată, gospodinelor prilejul de a număra ouăle strânse până atunci și de a evalua numărul de ouă de care aveau nevoie pentru buna pregătire a Sărbătorii Pascale. De asemenea, femeile socoteau acum cât s-a tors din cantitatea totală de cânepă, apreciind data aproximativă când urma să se termine operația, întrucât era obligatoriu ca această activitate să se încheie până la Joia Mare. (crestinortodox.ro)

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Curs Valutar

cauta pe faptdivers.ro

Aboneaza-te la newsletter!

Sustine faptdivers.ro!

Badge Advertoriale.eu

 

traduce pe faptdivers.ro

Cele mai noi stiri pe faptdivers.ro

Efectele deciziei Consiliului Local Ploieşti de a nu aproba sumele necesare desfăşurării activităţii sportive a Clubului Sportiv Municipal Ploieşti, ca o consecinţă a avizelor nefa...
Suspiciunile legate de achiziționarea autobuzelor în leasing operațional lansate cu ceva mai mult de două săptămâni în urmă de către consilierul local PSD, Ștefan Dănescu încep tre...
Fostul președinte al României, actual senator PMP, Traian Băsescu arată cu degetul către Guvernul Grindeanu și susține că din cauza multiplelor amânări în luarea deciziilor, statul...
Tot mai mult timp se pierde cu numărarea voturilor pentru, împotrivă și de abținere în Consiliul Local Ploiești. La ședințele ordinare sau extraordinare de pe parcursul acestui înc...
Zilele Filarmonicii Paul Constantinescu din Ploiești debutează joi, 27 aprilie și vor continua duminică, 30 aprilie. Va fi deci o săptămână plină de evenimente pe care trebuie să ț...


53b71f7d6c206ac09b742e164586144f9d2154dfbbb492b2cc

Copyright © 2017 Stiri online - www.faptdivers.ro. Toate drepturile rezervate. Made by MANCOS . Powered by Joomla!

KANGEN apa vietii - apa alcalina, apa ionizata, apa antioxidantaBDOBC - Imaginea ta este afacerea noastraINCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!Distribuitor autorizat dresuri Fiore si lenjerie intimaColectare, triere, reparare, stocaj si livrare paleti de ocazieUnic importator parfumuri ROXANNE si XCEEDBia Sun Studio - Studio profesional de bronzare, remodelare corporala   si masaj din PloiestiBia Sun Club - Noi aducem soarele in viata ta! - Salon de bronzareEUROSUN MANAGEMENT & CONSULTINGINFOMEDIU - Revista de mediu si ecologieReporter Economic

Statistici T5