Monarhia si infaptuirea Romaniei moderne

Scris de Fapt Divers Marţi, 10 Decembrie 2013 10:55

Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova invită publicul miercuri, 11 decembrie 2013, la ora 17.00, la vernisajul expoziţiei permanente Monarhia şi înfăptuirea României moderne. Expoziţia aduce în atenţia publicului o serie de obiecte din bogatul şi variatul patrimoniu cultural mobil, privind istoria familiei regale române, deţinut de muzeu şi evidenţiază legăturile familiei regale cu meleagurile prahovene. Sunt expuse fotografii cu membrii familiei regale, cărţi poştale, porţelanuri, medalii, plachete, dar şi articole de presă din ziarele de epocă. În cadrul vernisajului va fi lansat şi albumul “CAROL AL II-LEA. Portretul unui rege”, a cărui apariţie a fost prilejuită de împlinirea a 120 de ani de la naştere şi comemorarea a 60 de ani de la moartea regelui supranumit în epocă ”voievodul culturii”. Lucrarea a fost realizată în colaborare cu importante personalităţi culturale, respectiv istoricul dr. Narcis Dorin Ion – director general al Muzeului Naţional Bran, academicianul Răzvan Theodorescu  şi cu două muzee de prestigiu – Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Municipiului Bucureşti.

 

Orneaza-ti casa de Craciun!

Scris de Fapt Divers Luni, 09 Decembrie 2013 18:00

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” vă invită sâmbătă, 14 decembrie, începând cu ora 10.00, să realizaţi pentru familia voastră, împreună cu maeştrii în creaţie florală ai atelierelor „Splendor”, aranjamente florale speciale şi coroniţe pentru Sărbătoarea de Crăciun. Fie că sunteţi copii, tătici, mămici, bunice sau bunici, cu siguranţă vă bucuraţi de sărbătorile de iarnă. Şi ce poate fi mai frumos pentru întâmpinarea lui Moş Crăciun decât un aranjament din brad, trandafiri, Ilex, Amaryllis, decorat cu globuri, fundiţe, beţe de scorţişoară, conuri de brad, felii de portocale, special creat chiar de voi? Atelierul provoacă familiile cu copii să experimenteze arta designului şi a practicilor hand-made. Vă aşteptăm să vă surprindeţi musafirii realizând, cu familia, un miracol din flori şi parfum de vegetale. Bucuria momentelor petrecute cu părinţii sau bunicii, fericit completată de realizarea unor decoraţiuni, va ajuta copiii să devină creativi, îndemânatici şi să înveţe, încă din copilărie, semnificaţiile şi obiceiurile Crăciunului. Preţul participării este de 150 lei/doi părinţi/doi bunici şi un copil; 200 lei doi părinţi/doi bunici cu doi copii; 110 lei/un părinte/bunic(ă) şi un copil, 150 lei/un părinte/bunic(ă) şi doi copii; aranjamentele florale realizate rămân participantilor în costurile de participare fiind incluse toate materialele necesare realizării aranjamentului și coroniţei. Şi încă ceva…..Partenerii de la ”Splendor” vin cu tehnici de design floral, iar noi, cei de la ”Antipa”, ne pregătim să vă spunem câteva legende despre flori. Rezervarea locurilor se face pe adresa de e-mail: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza sau la telefon 021.305.60.31.

 

Pregateste-ti ghetutele! Diseara vine Mos Niculae!

Scris de Fapt Divers Joi, 05 Decembrie 2013 08:04

Mari sau mici, in fata sarbatorilor curate si frumoase, suntem cu totii niste copii… Niste copii ce asteapta cu sufletul la gura venirea spectaculoasa a unuia dintre cei mai indragiti mosnegi din lume, mos Nicolae… Legende misterioase, povesti nastrusnice, miracole si atat, fapte bune savarsite din dragoste pentru oameni, traditii si superstitii… sarbatoarea sfantului Nicolae le aduna pe toate laolalta. Si in fiecare an, in noaptea de 5 spre 6 decembrie, se sterg unele dintre ele, se tes altele noi…

Se spune ca Mos Nicolae a existat cu adevarat in persoana episcopului din Myra –Lichia (pe meleagurile Turciei de astazi), persoana cu frica si cu credinta netarmuita in Dumnezeu ce a trait in secolul al IV-lea. Lui Nicolae de Myra ii sunt atribuite numeroase fapte bune fata de cei saraci si napastuiti, dar si miracole, numele sau traducandu-se prin “biruitor de popor”. Provenind dintr-o familie instarita, la moartea parintilor sai, si-a daruit intreaga avutie celor nevoiasi. El este cel care a intemeiat manastirea Sionului, unde a fost si inmormantat.

In traditia populara romaneasca, Mos Nicolae este infatisat pe un cal alb, simbol al purititatii si al taramurilor pline cu zapada. Are de asemenea o bogata barba, alba ca zapada. Conform unei vechi credinte populare, cand mos Nicoale isi scutura barba, in ziua sa - pe 6 decembrie, peste pamant curg fulgi de nea din cer, asternandu-se zapada. In popor, se spune ca “a intinerit mos Nicolae”. In conceptiile populare arhaice, rolul lui mos Nicolae este acela de a proteja lumea impotriva intunericului, a frigului si a raului, asigurandu-se ca soarele nu fuge spre alte taramuri. De asemenea, mos Nicolae este protectorul celor aflati in nevoie, al vaduvelor, al celor plecati in razboi, al celor fara parinti, al fetelor care vor sa se marite. Mos Nicolae este si patron peste ape, avand harul de a salva de la inec pe cei in necaz daca este invocat in gand, cu credinta. In noptile sfinte de sarbatori, cand, pret de o secunda, se deschid cerurile si pentru noi, muritorii, se spune ca mos Nicolae poate fi vazut stand de-a dreapta lui Dumnezeu…

Este cunoscuta insa dragostea imensa a lui Mos Nicolae pentru cei mici si faptele bune pe care le-a savarsit de dragul acestora, dar si corectitudinea si spiritul de dreptate care il caracterizau pe Sfantul Nicolae. Mos Nicolae este un protector al familiei, indeplinind in acelasi timp un rol educativ si moralizator pentru cei mici, recompensand si pedepsind, dupa cum este cazul. Se stie ca in fiecare noapte de 5 spre 6 decembrie, mos Nicolae se strecoara in fiecare casa si, pe nestiute, lasa cadouri in ghetute pentru cei mici. Mos Nicolae apreciaza in mod deosebit copiii cuminti si faptele bune, dar si ghetutele curate, lustruite, semn ca ii astepti venirea… Si este suficient sa se uite putin pe geamuri ca sa-si dea seama daca un copil a fost cuminte sau nu….

Incaltarile copiilor ascultatori sunt umplute ochi de mos Nicolae cu jucarioare, dulciuri, fructe delicioase, carti si creioane de colorat, de lucrusoare pe care si le-a dorit copilul respectiv. Desi grabit sa alerge la copiii din lumea intreaga, Mos Nicolae are timp sa plece urechea la dorintele fiecarui copil in parte… In schimb, copiii neascultatori si rautaciosi primesc in dar de la mos Nicolae o nuielusa… Daca mos Craciun mai poate fi surprins impartind cadouri, despre mos Nicolae (sau “san Nicoara” cum i se spune in tinuturile transilvanene) se crede ca nu se arata niciodata.

Ca si de ziua sfantului Andrei, si in ziua Sfantului Nicoale se aduc in casa crengute de pomi fructiferi, pastrandu-se in apa pana la Anul Nou. Daca vor inflori pana atunci, inseamna ca anul care va veni va fi unul bogat, plin de roade si de multumire. (sursa: garbo.ro)

 

 

Ziua Sfantului Andrei - sarbatoarea magiei, a strigoilor si a descantecelor de dragoste

Scris de Fapt Divers Vineri, 29 Noiembrie 2013 18:29

Daca nu am fi atat de entuziasti sa adoptam traditiile si sarbatorile altor tari, am putea, poate, sa ne bucuram in tihna si spaima de propriul Halloween. Noaptea Sfantului Andrei este o noaptea mai frumoasa decat oricare alta. Este o noapte in care strigoii, varcolacii, mortii vii si spiritele ratacite au dreptul de a umbla nestingheriti prin lume. Este o noapte in care iubirea pare posibila pentru toti. Incarcata de magie si credinta, de sacru si profan, desprinsa parca din povestile infricosatoare si captivante pe care bunicii nostri ni le povesteau cu sfintenie odinioara la gura sobei, sarbatoarea Sfantului Andrei imbina deopotriva repere pagane si crestine. Suntem cu totii copii mari, adulti emancipati care nu mai cred in povesti de groaza si personaje fantastice. Acesti adulti nu mai au timp sa povesteasca copiilor sau nepotilor legende de demult. Nici nu le mai stim, iar pe cele cateva care au dat culoare copilariei le-am cam dat uitarii… Dar nu ar fi deloc rau sa dam un strop de magiei acestei zile, facand-o sa fie una deosebita.

Spiritul autentic romanesc, cu fricile si temerile sale de moarte si de viata, cu dorinta neobosita de aflare a iubirii, cu rugaciuni pioase care se inalta langa un descantec arhaic, cu ritualuri de dragoste, cu blesteme si incantatii pe care pe care buzele nu au curaj sa le rosteasca, cu dorinta sa naiva de a se proteja impotriva strigoilor care nu-si gasesc linistea nici in lumea aceasta, nici in lumea de dincolo, acest spirit romanesc este surprins parca in toata complexitatea sa in semnificatia zilei de 30 noiembrie, ziua Sfantului Andrei.

Sfantul Andrei este considerat a fi ocrotitorul spiritual al tuturor romanilor, apostolul care a propovaduit crestinismul pe meleagurile geto-dacice din Dobrogea. Sarbatoarea crestina a Sfantului Andrei a coincis cu o alta sarbatoare precrestina in care era divinizat lupul, pe care treptat a asimilat-o.

De aceea, mai ales in zonele rurale, au existat si inca se pastreaza o multitudine de traditii, superstitii si obiceiuri in care elementul pagan se imbina cu ce crestin. Nu este de mirare ca ziua Sfantului Andrei mai este cunoscuta si sub numele de "Ziua lupului" sau "Gadinetul schiop". Se crede ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie, Sfantul Andrei (patronul lupilor) aduna toti lupii pentru a le imparti hrana pentru iarna care vine. Totodata, intr-o singura zi a anului, si anume ziua Sfantului Andrei, lupul este investit cu abilitati fantastice, devenind mai iute de picior si mai aprig. Se crede ca poate chiar sa isi indoaie gatul sau rigid astfel incat sa isi poate vedea coada. Oamenii se tem de ceea ce ar putea sa faca lupii in aceasta zi, se tem ca acestia sa nu atace animalele, gospodariile si oamenii pe care ii intalnesc in cale.

Conform superstitiilor din batrani, ca sa te protejezi impotriva puterii lupilor si sa nu-i aduci in apropierea gospodariei, ar trebui sa nu iti piepteni parul in aceasta zi, sa nu torci, sa nu faci curat in casa sau sa dai gunoiul afara. Seara Sfantului Andrei reprezinta si un prilej de aflare a viitorului si de “citire” a vremii. In unele zone ale Munteniei, exista obiceiul de a semana grau in farfurioare. Persoana al carei grau va creste frumos, verde si des va avea parte de un an prosper si benefic. Graul nu trebuie aruncat, ci dat ca hrana pasarilor cerului. Totodata, daca va fi luna plina si cerul acoperit cu nori, se spune ca iarna va fi lunga si grea. Daca pe cer sunt stele multe si nu se vad nori, este semn de iarna usoara. In acelasi timp, de Sfantul Andrei, in casa se aduc mladite de cires si se pun in apa. Daca infloresc pana in sarbatoarea Craciunului, anul care vine va fi unul bogat.

 

Noaptea in care “strigoii vii”, “strigoii morti”, moroii si spiritele malefice ratacesc in lume…

Noaptea Sfantului Andrei este splendida si terifianta in acelasi timp. Nu i se spune degeaba Noaptea Strigoilor… este singura noapte cand strigoii isi parasesc locurile din cimitire si umbla printre oameni stricand si facand rele. Este o noapte in care barierele intre lumea mortilor si lumea viilor dispar. Pe langa “strigoii morti”, morti ce nu si-au gasit linistea si drumul in lumea de dincolo, se crede ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie drumurile sunt populate si de “strigoi vii”, spiritele oamenilor care pleaca fara voia lor din trup si se razboiesc cu strigoii morti provocand la randul lor rautati si sperieturi. Dar baltile sunt populate si de vrajitoare, iar vazduhul si de varcolaci...

Strigoii provoaca diverse pagube, luand mintile oamenilor, stricand rodul livezilor, imbolnavind animalele, luand potenta barbatilor, chinuindu-i si sugand sangele celor vii, pocind chipurile frumoase. Tragandu-se din copii nebotezati, oameni ucisi, oameni neputreziti sau inmormantati de vii, oameni cu pacate grave sau carora nu li s-au facut slujbele crestineste de inmormantare si pomenire, moroii nu sunt atat de malefici precum strigoii. Au insa obiceiul de a suge sangele animalelor. Pricolicii sunt oameni care fara voia lor isi parasesc locuinta in aceasta noapte si se intrupeaza temporar in vietatile pamantului. In anumite zone, pricoliciul este infatisat ca un om cu coada. Fie provine din incest, fie asupra lui au cazut vraji si blesteme de nedezlegat.

Femeile au rolul de a-si proteja familia impotriva strigoilor intorcand toate oalele din casa cu gura in jos sau imprastiind in intinderea gospodariei bucati din paine pentru ca strigoii sa le manance si sa nu patrunda in casa. Pentru ca se stie ca strigoilor le place sa se adaposteasca la caldura, in ziua Sfantului Andrei, cenusa calda trebuie si ea scoasa din soba. Oamenilor le revine datoria de a se proteja impotriva varcolacilor prin arme redutabile: usturoiul si candela, aceasta din urma pastrandu-se aprinsa pe tot parcursul noptii.

In functie de zona, usturoiul se agata de usile de la intrare sau se unge cu el tocurile usilor si al ferestrelor. Hornurile trebuie si ele sa fie neaparat astupate. In anumite parti ale tarii, se mai pastreaza inca Obiceiul Usturoiului, o petrecere in care fetele si flacaii de la sate joaca si chefuiesc de-a lungul intregii nopti, pazind astfel usturoiul si gonind spiritele rele.

Se spune ca descantecele, vrajile, ritualurile de dragoste au putere in noaptea magica…

Iubirea si dorintele de iubire ale oamenilor nu sunt nici ele lasate deoparte intr-o noapte a magiei si a posibilitatilor precum este cea de 29 spre 30 noiembrie. Unele ritualuri si superstitii legate de dragoste au disparut, altele s-au pastrat. In vremuri de demult, exista obiceiul de "macinare a graului indarat". Din acest grau macinat, amestecat cu apa, se framantau turte. Turtele erau asezate pe o scandura, urmand sa se dea drumul cainelui pentru a le manca. Urma sa se marite in curand fata a carei turta era mancata prima de caine. In alte zone, fata care dorea sa se marite prepara o turta speciala, extrem de sarata, pe care trebuia sa o manance inainte de a se duce la somn. Daca visa un barbat care ii aducea apa in somn pentru a-si potoli setea, inseamna ca acel barbat este ursitul ei si ca o va cere in casatorie.

Ca sa il visezi pe cel harazit de Dumnezeu sa-ti fie sot, se spune ca in noaptea de 29 spre 30 noiembrie trebuie sa iti pui sub perna 41 de boabe de grau. Daca visezi ca un barbat iti ia boabele de grau, inseamna ca te vei marita in curand. Tot in aceasta seara, fetele care doresc sa-si afle viitorul in iubire trebuie sa umple noua cescute cu apa si sa le toarne intr-un vas, asezandu-l sub icoana. Inainte de culcare, trebuie sa se roage cu credinta sfantului Andrei. A doua zi, cu aceeasi ceasca, trebuie sa masoare apa din vas. Daca in ultima ceasca ramane apa putina, este semn ca vor mai avea de asteptat pana cand isi vor intalni alesul.

Conform unui alt obicei, fetele care doresc sa isi afle viitorul in iubire trebuie sa aiba la indemana o verigheta sfintita de preot in biserica si un pahar cu apa neinceputa. Aruncand verigheta pe fundul paharului cu apa, trebuie sa priveasca intens la ea. Se spune ca, avand convingere si credinta, vei putea vedea in mijlocul verighetei chipul celui care iti va pune la randul sau verigheta pe deget. In unele zone se credea ca fetele care poarta usturoi la brau in aceasta zi au sanse mai mari sa se marite in anul care vine. De asemenea, daca pui un firicel de busuioc sfintit sub perna inainte de culcare si daca iti este ursit sa te mariti in anul respectiv, vei vedea in vis chipul viitorului sot. Oare asa sa fie?...

In vremuri de demult, exista un alt obicei prin care fetele tinere puteau vedea anticipat chipul celui sortit. In ajunul Sfantului Andrei, chiar la miezul noptii, cu parul despletit si dezbracata pana la brau, intr-o incapere luminata de doua lumanari, fata respectiva trebuia sa se aseze intre doua oglinzi dispuse paralel, una in fata sa, alta in spate. In oglinda din fata trebuia sa isi priveasca chipul. Se spune ca in oglinda din spate ar fi trebuit sa vada reflectat chipul ursitului sau sa vada scene din viitor... Pentru a atrage iubirea si pentru ca cel ursit sa apara mai repede in destinul lor, fetele de maritat realizau ritualul “facutului cu ulcica”. Langa soba, fetele tinere intorceau cu gura in jos o ulcica de lut noua, nefolosita. Asezau pe dosul ei trei carbuni aprinsi, rostind o incantatie, rotind vasul de trei ori si rugandu-se Sfantului Andrei pentru a-i indruma pasii celui iubit. Simple superstitii sau... pe undeva... si un strop de adevar? (sursa: garbo.ro)

 

Incepe Postul Craciunului!

Scris de Fapt Divers Joi, 14 Noiembrie 2013 10:48

Credincioşii ortodocşi încep pregătirea duhovnicească pentru Naşterea Domnului. Postul Crăciunului este unul luminos, întrucât în Postul Naşterii Domnului, care ţine 40 de zile, sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nădejdii de bucurie. Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la toate lucrurile rele, care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Însă, odată cu gândurile noastre, în post ne angajăm şi la o disciplină în ceea ce priveşte hrana. Ne folosim numai de hrana vegetală şi, în zilele hotărâte pentru dezlegare, folosim peşte şi untdelemn. Astfel, din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia - Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Tot aşa se cuvine să aştepte creştinii, pentru a putea întâmpina prin ajunare Cuvântul lui Dumnezeu născut din Fecioara Maria. „Este un post luminos, întrucât ne pregătim pentru o bucurie. În Postul Crăciunului sunt numai pomeniri ale bucuriei, ale nădejdii de bucurie. Ne gândim la Întruparea Fiului lui Dumnezeu, ne gândim la Maica Preacurată, ne gândim la Dreptul Iosif, ales de Dumnezeu pentru a fi ocrotitor al Domnului Hristos, ne gândim la bunătatea lui Dumnezeu, ne gândim la iubirea lui Dumnezeu-Tatăl, care L-a trimis pe Fiul său în lume, ne gândim la iubirea Fiului lui Dumnezeu, care, pentru noi şi pentru a noastră mântuire, s-a întrupat din Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria şi s-a făcut Om. Postul are doar rostul să ne pună cu mai multă grijă în atenţie evenimentele pe care le aşteptăm“, explica arhimandritul Teofil Părăian, de la Mănăstirea Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, judeţul Braşov. Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Postul e un act liber consimţit, reglementat de disciplina religioasă pentru a întâmpina un eveniment important în istoria mântuirii. Acum, creştinii trebuie să se spovedească şi să se împărtăşească pentru a se pregăti sufleteşte pentru primirea, în ieslea sufletului, a Pruncului întrupat.

Un post mai uşor, dezlegări la peşte

Însă, odată cu gândurile noastre, în post ne angajăm şi la o disciplină în ceea ce priveşte hrana, pentru că aşa este rânduiala Bisericii. Ne folosim numai de hrana vegetală şi, în zilele hotărâte pentru dezlegare, folosim peşte şi untdelemn. Astfel, din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin/ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peştişor. Potrivit părintelui Ene Branişte („Liturgica generală“), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere (5, 6, 9, 12 şi 13 decembrie) sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

Rânduieli liturgice speciale

În perioada Postului Crăciunului apar modificări în programul liturgic. Începând cu data de 21 noiembrie, se introduc în cadrul slujbei Utreniei Catavasiile Naşterii Domnului, care se cântă până în data de 30 decembrie inclusiv. La Ceasuri şi Pavecerniţă stihirile şi troparele nu se cântă, ci se citesc. Dacă Ajunul Crăciunului cade sâmbăta sau duminica, slujba Ceasurilor Împărăteşti se mută în vinerea de dinainte, această zi devenind aliturgică. De asemenea, dacă Ajunul Crăciunului cade într-una din zilele din cursul săptămânii (de luni până vineri), se va oficia în această zi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, urmând ca în ziua praznicului să se săvârşească Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur. Dacă ajunul va fi sâmbăta sau duminica, în ziua de ajun se va oficia Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, iar în ziua Crăciunului - Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia. Postul Crăciunului este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică, unde este numit „Jejunium Adventus Domini“ (Postul venirii Domnului), dar care durează doar trei săptămâni.

Marea sărbătoare

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului. Ei îşi primenesc casele, pregătesc bucate pentru cel mai important musafir, preotul, în ziua de Ajun, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină. „Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop. („Liturgica generală“, pr. prof. dr. Ene Branişte, EIMBOR, 1985) Tot din ziua de Ajun, încep colindele, cântările prin care glasurile cristaline ale copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. În fiecare an, mergând din casă în casă, în liniştea nopţii de dinaintea sărbătorii Crăciunului, colindătorii reactualizează simfonia divină a cetelor îngereşti şi cântarea păstorilor ce au vestit naşterea Domnului, în urmă cu 2000 de ani. A doua zi, după ce participă la Sfânta Liturghie, credincioşii se întorc la casele lor, înfruptându-se din bucate de dulce şi bucurându-se de marea sărbătoare a creştinătăţii.

De când se posteşte?

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie. Evenimentul Naşterii Mântuitorului este prezentat în două Evanghelii - la Sfinţii Evanghelişti Matei şi Luca -, fiecare punctând anumite elemente istorice şi cosmice de la Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. Sfântul Evanghelist Matei aminteşte de stea, de magi şi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie călătoria de la Nazaret la Betleem, naşterea Pruncului şi aşezarea Lui în iesle, închinarea păstorilor şi bucuria cerească a îngerilor. (Narcisa Elena Balaban)

 

Pagina 42 din 52

«ÎnceputAnterior41424344454647484950UrmătorSfârşit»

cauta pe faptdivers.ro

Aboneaza-te la newsletter!

 

traduce pe faptdivers.ro

Cele mai noi stiri pe faptdivers.ro

Viceprimarul George Pană, președintele ALDE Ploiești îi cere primarului liberal Adrian Dobre să nu pună în pericol sănătatea ploieștenilor și să găsească, în ultimul moment, ...
Situație fără soluție la Ploiești, unde primarul Adrian Dobre ne liniștește că apa caldă va curge la robinet și după plecarea Veolia Energie Prahova, însă fără să ne zică și ...
Consilierii municipali ploieșteni au avizat, în ședința extraordinară a Consiliului Local Ploiești, trecerea CET Brazi din patrimoniul Consiliului Județean Prahova în cel al ...
Anca Dinicu (alias Gina Felea) din serialul ”Băieți de Oraș” și Leonid Doni, polițistul din ”a Fierbinți” vor evolua pe scena Filarmonicii ”Paul Constantinescu” din Ploiești. Eveni...
Vineri, 22 martie 2019, la Ploiești a avut loc seminarul ,,Investește pentru viitor’’, organizat de Ministerul pentru Mediu de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, în parteneriat ...

 

Copyright © 2019 Stiri online - www.faptdivers.ro. Toate drepturile rezervate. Made by MANCOS . Powered by Joomla!

KANGEN apa vietii - apa alcalina, apa ionizata, apa antioxidantaBDOBC - Imaginea ta este afacerea noastraINCOMOD. Ziar on line din Ploiesti, din Prahova, din Romania!Distribuitor autorizat dresuri Fiore si lenjerie intimaColectare, triere, reparare, stocaj si livrare paleti de ocazieUnic importator parfumuri ROXANNE si XCEEDBia Sun Studio - Studio profesional de bronzare, remodelare corporala   si masaj din PloiestiBia Sun Club - Noi aducem soarele in viata ta! - Salon de bronzareEUROSUN MANAGEMENT & CONSULTINGINFOMEDIU - Revista de mediu si ecologieReporter Economic